Sunt nebun sau am personalitate multipla?

Buna ziua.

Pe scurt,

In ultimii 5 ani, de fapt cred ca mai multi am mai multe probleme care se exprima asa:

6 luni de zile (iarna) sunt zambaret si fumez (tigari normale) si fac sex (cred ca mai multi oameni fac asta ) si rad continuu.

6 luni de zile sunt posomorat si nu rad si ma gandesc la greselile mele din trecut si vad numai greseli pe care le puteam evita si incerc sa repar din ele si nu mai pot evolua in nimic si uit sa fac anumite lucruri elementare si tot asa...

Anul 1

Friica de oameni, teama ca logodnica ma inseala (lucruri imaginative, nimic real )

Anul 2 Nu mai vedeam motive sa traiesc, ma purtam urat cu logodnica mea, a facut intrerupere de sarcina din cauza mea pentru ca eu nu am fost hotarat sa intemeiem o familie...

Anul 3 Frica de frica, teama de prezente necunoscute langa mine, simteam ca sunt urmarit de ceva invizibil.

Anul 4 Era sa ma imbogatesc financiar caci incepusem sa imi scot talentele din mine si totul parea stralucit si am oprit totul din cauza fricii de evolutie financiara si in randul responsabilitatilor si pentru ca talentele acestea mi se pareau ca fiind din partea intunecata eu nestiind sa fac un lucru si dintr-o data sunt expert. (daca fac un lucru pana la capat iese bine si nu exista sa fie prea greu, ci imi ia timp pana sa invat cu ce se mananca, firma sau o meserie, etc...)

Anul 5 A intervenit Religia. Vedeam pacate multe si eu ca fiind un om care se axeaza pe cele lumesti si uita de cele sfinte. (Crestin ortodox sunt)

Anul 6 A reintervenit Religia. Iar vad pacate dar acum vad rezolvare. Nu mai fac sex cu logodnica mea pentru ca nu suntem cununati religios, nu mai fumez pentru ca este pacat si sincer ma simt mai bine fara tigari, ma lepad de satana si ma unesc cu Hristos (incep sa urasc pacatul si sa imi placa mai mult invatatura lui Iisus Hristos din Sfanta Scriptura si vreau sa devin cat mai sfant, drept)

Sfant = Om care pazeste cu sfintenie poruncile lui Dumnezeu Tatal Cel din Ceruri, si care face ce spune Sfanta Scriptura traind cu frica de Dumnezeu.

Drept = Pacatos care se indreapta usor usor si nu se mai intoarce la aceleasi pacate.

Aici intervin problemele, Ea fumeaza si nu se poate lasa (eu am fumat 3-4 ani si m-am lasat intr-o singura zi cu ajutorul lui Iisus Hristos. Banuiesc ca stim cu totii ca dependenta se trateaza greu, dar pentru Dumnezeu nimic nu este cu neputinta.

M-am lasat si de sex (abstinent de o luna si nici nu se poate vorbi de autosatisfacere sau alte prostii de genul). Iar aici ea se irita pentru ca isi doreste si eu nu mai vreau pana la casatorie.

In legatura cu casatoria, eu nu as vrea sa ii stric viata pentru ca ma uit in trecut si vad acesti 6 ani si nu vreau ca sa facem un copil si el sa creasca intr-un asa mediu familial in care sa nu fie armonie totala.

Eu am invatat ca daca iubesti cu adevarat trebuie sa faci orice iti sta in putinta ca persoanei de langa tine sa ii fie bine asta chiar daca inseamna sa te dai la o parte si sa o lasi sa isi faca un rost in viata, o familie, o firma ca sa aiba un venit constant si bun si sa aiba tot ce isi doreste ea mai departe. Ea este ambitioasa, eu eram delasator in mare parte.

De aici intervine la ea (De unde sti tu ce este mai bine pentru mine? Si ne certam (contradictoriu, fara tipete sau alte lucruri ), o vad ca ma iubeste si ma considera aproape o cauza pierduta. (nebun).

Ea considera ca trebuie sa stea langa mine pentru ca am anumite calitati pe care nimeni altul pe care l-a cunoscut nu le are si pentru care merita sa lupte.

Eu consider ca nu merita sa ii treaca anii tineretii si sa se trezeasca la 40 de ani fara copil si cu un om care e dificil.

Nu spun nu, poate ma indrept intr-un fel incat sa le pot face pe toate, deja am inceput sa dorm 5 ore pe noapte si vreau sa imi caut de munca si sa evoluez intr-un stil armonios cu religia mea (crestin ortodox) si as vrea sa pastrez relatia dar sa nu mai supar. Daca nu se poate sa las atunci relatia decat sa fac mai mult rau decat bine.

E ceva destul de complex si in acelasi timp simplu.

Acum cateva zile am intalnit o fata care mi-a dat o carte care are legatura cu mersul pe Calea lui Hristos.

Nimic nu este intamplator, eu simt ca Iisus Hristos ma cheama sa aleg aceasta cale si ma simt mult mai bine asa.

Acum intrebarea este tinand cont ca eu ii doresc ei doar tot binele din lume si nu vreau sa o vad cu regrete:

Sunt nebun sau imi schimb caracterul sau am o personalitate multipla si o iau pe o cale pe care mi-o doresc si vreau sa invat cat mai mult despre religie si sa nu ma mai axez pe cele lumesti si mirajul bogatiei si sa ma rog pentru cei pe care ii cunosc fie dusmani fie prieteni fie oameni de care doar aud si sa fac fapte bune si sa devin cat mai drept in fata lui Iisus Hristos pentru ca asta simt nu pentru a imi salva sufletul. (asta decide Hristos pentru fiecare dintre noi).


Scris este in Biblie caci cine va incerca sa isi salveze sufletul si-l va pierde si cine si-l va pierde pentru Hristos va primi viata vesnica.


Ma intereseaza Raiul, da, ma intereseaza ca cat mai multi sa ajunga in Rai? Da. Chiar si cei mai mari dusmani ai dusmanilor mei? Da.

I-am iertat pe toti cei care mi-au facut rau si am reusit sa ma eliberez de multe lucruri care ma tineau in spate si sa ii eliberez si pe ei de aceste greseli care ii tineau pe loc si acum nu mai am frici inexplicabile si nu ma mai simt singur pentru ca il am pe Iisus Hristos langa mine. (am scapat de depresie, anxietate frici si altele)




Se pare ca in ultimul timp nu mai rad asa des, pentru ca incerc sa invat sa rad (nu de altii cum faceam pana acum, nu de necazul altuia cum faceam pana acum, ci de lucruri nostime si de aceea rad mai rar pentru ca lucruri nostime sunt mai rare in ziua de azi.)

Pana si filmele de comedie din ziua de azi nu mai au asa mult haz ca cele mai vechi, si nici oamenii nu mai sunt asa prietenosi si nici familia nu mai inseamna decat mama tata si fiu sau fiica sau copii cand avem si bunici si matuse si etc...

O concluzie daca se poate in legatura cu aceste lucruri.

Citeste despre ciclotimie. E o forma usoara a tulburarii afective bipolare care nu necesita neaparat tratament. In legatura cu religia sa pastrezi moderatia in toate pentru a nu ajunge la extreme.
E bine sa ai un duhovnic care sa te calauzeasca.

Poti merge la un psiholog clinician care sa te evalueze daca ai dubii ca ai avea vreo boala psihica.