Accident rutier-politraumatism.urgent sfaturi

Simata Doamna,
Cazul este deosebit de complex si nici un chirurg din lume nu s-ar incumeta sa dea un raspuns fara a cunoaste absolut toate radiografiile, de la prima pana la ultima, precum si protocoalele operatorii in detaliu, ca si evolutia post-operatorie si recuperarea.
Firesc, deontologic, profesional si uman este sa obtineti aceste raspunsuri de la chirurgul care l-a tratat.
Cu stima,
Dr. Marius Uscatu
Ortoped cu supraspecializare franceza in Chirurgia Gleznei si a Piciorului

Stimata Doamna
Desi ceva mai tardiva, interventia mea sper sa fie lamuritoare. In acest moment, fracturile tatalui Dvs. au cica 10 saptamani de evolutie, ceea ce inseamna posibiliatea de a utiliza intr-adevar membrul inferior drept, insa si pe cel stang, deoarece tija Gamma dispune de regula de sistem de blocaj, care trebuie sa fi fost eficient in ciuda multiplelor focare de la nivelul femurului stang. Evident, fapt subliniat si de colegul cu care ati corespondat, este greu de formulat un raspuns clar fara a lua act de imagistica in dinamica a cazului, insa pot sa v spun ca utilizarea tijelor blocate este un avantaj considerabil. Pe de alta parte, numarul mare de fracturi este un factor de intarziere a consolidarii, datorita efortului pe care organismul il face pentru a remedia leziunile. Pot sa va spun din experienta clinicii noastre, ca asocierea oxigenoterapiei hiperbare (HBO) in astfel de cazuri poate conduce la scurtarea evolutiei de 2-3 ori, cu avantaje recuperatorii semnificative. Exista detalii evolutive care pot necesita discutie, astfel incat nu ezitati sa contactati Centrul nostru Pilot.
Cu stima
SL Dr. Marius Enescu
Medic Primar Ortopedie-Traumatologie
Medic Sef Sectie Ortopedie SCJU Constanta
Coordonator Centru Pilot O-HBO

Stimata "claudelaclaudoriulia"
O singura precizare: se pare ca a fost neglijata cea mai grava fractura din punct de vedere al prognosticului functional: fractura de calcaneu...Femurul se vindeca perfect, in schimb articulatia subtaliana nu mai poate fi restaurata...Este tipic in politraumatisme, unde sunt neglijate cele mai importante fracturi: cea la talusului sau a calcaneului...
Cu stima,
Dr. Marius Uscatu
Ortoped cu supraspecializare franceza in Chirurgia Gleznei si a Piciorului

Stimata Doamna
Consider oportun sa intervin prin a explica urmatorul fapt: fractura de calcaneu - in acest caz - nu reprezinta leziunea cu cel mai mare risc functional. Probabil ca cea mai riscanta leziune in acest caz a fost cumulul de fracturi la nivelul femurului stang. Sunt convins ca daca gradul de infundare (deformare) al calcaneului ar fi impus-o, ar fi fost operat in urgenta sau urgenta amanata (metoda preferata de unii chirurgi deoarece in primele zile interventia este deosebit de hemoragica). Este riscant si nedeontologic sa consideram de la inceput ca aceasta fractura a fost neglijata, insa timpul scurs va permite utilizarea piciorului respectiv, deoarece gradul de consolidare atins in 10 saptamani este suficient. Oricum, afectarea articulatiei subtalare va determina o disfunctionalitate variabila, care in cazul unei tolerante scazute poate fi amendata prin realizarea unei artrodeze dupa 1 an.
Cu stima si cu multumiri colegului pentru interventia sa pertinenta
SL Dr. Marius Enescu
Medic Primar Ortopedie-Traumatologie
Medic Sef Sectie Ortopedie SCJU Constanta
Doctor in Stinte Medicale
Coordonator al Centrului Pilot O-HBO

Ma simt obligat sa reintervin, cu toata deferenta si stima necesare.
Experienta mea in cel mai vestit centru de traumatologie din Europa, unde am operat 3 ani alaturi de inventatorii tijei blocate si a tijei gamma (si unde eu asiguram tratamentul gleznei si piciorului) ma- determinat sa fac acele consideratii despre fractura calcaneana la politraumatizati. Am deja un dosar personal cu peste 50 asemenea politraumatisme unde, evident, erau privilegiate fracturile cu risc vital (cea de femur). Nu am intentionat sa fac consideratii asupra competentei colegilor, iesind din sfera deontologiei, insa am vazul zeci de asemena pacienti cu femurul perfect vindecat, insa invalidati datorita fracturii calcaneene si a artrozei consecutive subtaliene. Si asta se intampla in sistemul medical francez, aflat in topul mondial...
Artrodeza subtaliana nu este deloc anodina, ea blocand complet miscarile cuplului de torsiune, cu degradarea rapida si a articulatiei gleznei.
Doar in acest context trebuie intelese consideratiile mele asupra fracturii calcaneene, care nu a fost mentionata de catre pacient in cadrul protocolului de tratament practicat de catre distinsii colegi.
Cu deosebita stima,
Cu stima,
Dr. Marius Uscatu
Ortoped cu supraspecializare franceza in Chirurgia Gleznei si a Piciorului

Daca despre scoala de ortopedie franceza se poate afirma ca se afla in topul mondial, chiar la un loc de frunte, nu si acelasi lucru se poate afirma despre sistemul medical francez!

Ceea ce ati vazut d-voastra (acesti " invalidati datorita fracturii calcaneene") se intimpla si in sistemul medical german, dar cu mai bine de 10 ani in urma! O data cu introducerea RMN de rutina in traumatologia osoasa (acelasi RMN pe care d-voastra ca traumatolog il recomandati o data in 6 ani), contrast sau STYR, si interpretarea corecta fiziopatologica a edemului osos, aceste complicatii posttraumatice au inceput sa dispara.

Tocmai articulatia gleznei beneficiaza de o vascularizatie redusa, deficitara. O data aparut un edem osos, indiferent de localizare, presiunea in os creste PESTE cea sistolica ducind la blocarea vascularizatiei acelui segment de de os, in cazul oaselor mici cuprinzind intregul os. DECI avem un os avascular. Acest fenomen este cel care duce la catastrofa, si nu technica intraoperatorie. Edemul osos este cel care duce la leziuni osoase ce modifica intreaga geometrie a gleznei. Edemul osos este de fapt un sindrom de compartiment pe care ori ce ortoped il vede pe un RMN si totusi nu reactioneaza in nici un fel, generind de fapt intreaga cascada de evenimente. Pentru un chirurg un sindrom de compartiment este o urgenta! Pentru un ortoped, daca primeste interpretarea RMN cu arii intinse de edem osos, nici macar nu reactioneaza! Si tocmai aici este cheia traumatologiei si diferenta (desigur stimati colegi in conditiile unei act ortorpedic de exceptie, pe care il presupun ca normal) Combaterea edemului osos permite reluarea vascularizarii osoase si refacerea osului, respectiv impiedica aparitia leziunilor tipice, al modificarilor de contur si al sindromului algodistrofic.

Dar Franta are un sistem medical preocupat de a reduce costurile in toate segmentele si nu de a se dezvolta interdisciplinar, asa ca, banuiesc ca posibilitatea, chiar si experimentala in astfel de afectiuni de a face o serie de RMN pentru a urmarii evolutia edemului strins legata de deteriorarea osoasa nu prea o aveti la dispozitie, precum o avem noi in Germania, GRATUIT pentru pacient si, curios, in Romania.

Apropo Romania, pentru activitatea mea desigur ca RMN-ul este ceea ce imi comfirma diagnosticul si monitorizeaza evolutia, iar aceste RMN-uri inseriate le pot face in Constanta fara programare, ADICA IN ZIUA CIND AM NEVOIE, si fara plata pacientului, deoarece acesta se deconteaza de Casa Nationala de Asigurare, iar cel putin la Constanta se pare ca functioneaza.

Si mai sint convins ca ne puteti explica cum vede scoala de ortopedie franceza legatura dintre edemul osos si patologia osoasa posttraumatica. Sau macar daca o vede!

Desi francezii sint printre primii in Europa care au aplicat terapeutic oxigenarea hiperbara pe la 1880, la ora actuala, tocmai datorita acestui sistem deficitar medical, au ajuns sa fie depasiti chiar si de Romania (in materie de technica de oxigenare hiperbara). Nimeni nu neaga meritele Frantei in multe disciplini medicale, si nici macar nivelul inalt al ortopediei franceze, dar o data cu extinderea hiperbarei, pina vor recupera francezii cei 20 de ani de cercetare in tratamentul combinat ortopedic-HBO ai Germaniei, si miile de RMN-uri inseriate care ne-au ajutat la intelegerea acestor fenomene si miile de cazuri ce au beneficiat de hiperbara, tare mi-e teama ca romanii (ma rog cei care au capacitatea de a intelege aceste fenomene) vor ajunge cu mult inaintea Frantei, macar in acest domeniu.

La ora actuala atit sectia de ortopedie a SCJU Cta cit si cea de Ortopedie infantila a aceluiasi spital clinic de urgenta a inteles importanta acestei terapia in patologia osoasa posttraumatica sau in cazul microangiopatiilor osoase, respectiv consecintele ignorarii edemului osos, astfel ca sint convins ca astfel de cazuri de tratament combinat se vor inmultii deschizind un capitol nou al ortopediei in Romania!

Cu stima,
Dr. Bogdan Cristian Ion
Centrul de Medicina Hiperbara Constanta
Institutul de Medicina Hiperbara Bielefeld/Germania

Consideratiile D-voastra asupra medicinii franceze sunt regretabile. Punct.
Cu mereu aceeasi stima pentru eforturile D-voastra,
Dr. Marius Uscatu
Ortoped cu supraspecializare franceza in Chirurgia Gleznei si a Piciorului

Stimat coleg, medicina franceza este una, asa cum am mai spus-o de nivel mondial, dar sistemul medical/sanitar din Franta este cu totul alta poveste, iar acuma cred ca imi dati dreptate ca medicina din economie nu prea functioneaza. Dezamagirea mea consta tocmai in faptul ca economiile din sistemul medical francez au lovit tocmai in acest sector pe care il practic eu in Germania. Astfel ca multe technici moderne lipsesc din acest sistem.

Desigur ca medicinii franceze datoram noi medicii de medicina hiperbara existenta, dar este trist sa constatam ca tocmai din Franta in ultimii 30 de ani nu mai vine nimic, decit in domeniul scafandreriei de mare adincime.

Tinind cont de evolutia fulminanta a barocamerelor in ultimul deceniu in Germania si America, dar si a implementarii acesteie in ortopedie, este greu de inteles pentru mine ca tocmai ortopedia franceza a pierdut din vedere acest element important. Acest lucru insa nu descalifica sau desconsidera in nici un fel ortopedia franceza. Faptul ca sistemul de sanatate francez nu-si permite o retea de camere hiperbare nu inseamna ca medicina franceza ar putea fi criticata! Eu vad legatura dintre hiperbara si ortopedie asemanator mariajului cu anestezia. Desigur ca putezi rezolva si cele mai complicate fracturi fara anestezist, dar acum ca d-voastra lucrati de ani de zile cu anestezie, asa ceva ar fi de neconceput. Probabil ca va veni o zi cind acelasi lucru se va spune si despre mariajul ortopedie-hiperbara, DAR atunci tocmai aceasta tara unde noi doi ne-am nascut, Romania, va fi cu mult inaintea Frantei in ceea ce priviste tratamentul combinat. Desigur ca acest fapt nu stirbeste cu nimic meritele mondiale ale medicinei franceze, asa ca daca macar in anumite domenii medicale Romania poate concura la nivel mondial nu cred ca ar fi ceva negativ.

Desigur ca nu este vina ortopedului francez sau a celui roman ca nu are la dispozitie toate mijloacele technice existente, dar asta iarasi nu inseamna ca aceastea nu exista sau ca fara nu se poate.

De aceea v-am intrebat cu tot respectul cuvenit cum vede scoala franceza de ortopedie problema edemului osos, cunoscut ca si un sindrom de compartiment in traumatologie? Desigur ca prin prisma cercetarilor din Germania si a faptului ca solutionarea acestei probleme majore a traumatologiei deschide noi posibilitati ortopedului de abordare a patologiei, este absolut regretabil ca o natiune precum cea franceza sa nu dispuna inca, nici macar in forma studiului stiintific, de un astfel de centru pilot, sau mai bine zis sint mindru ca Romania dispune de un astfel de Centru Pilot de tratament combinat ortopedic HBO, dupa Germania si America, exceptind Orientul, fiind al doilea Stat european si al treilea din lume care dispune de asa ceva.

Cu stima,
Dr. Bogdan Cristian Ion
Centrul de Medicina Hiperbara Constanta
Institutul de Medicina Hiperbara Bielefeld/Germania