Este necesar să fac o întrerupere de sarcină în această situație?

Bună seara! Vă rog luați-vă puțin timp și citiți cu atenție problema mea. Sunt disperată și am nevoie de ajutor. M-am rugat la Dumnezeu și sper ca prin răspunsurile dumneavoastră să îmi arate ce cale trebuie să urmez. Îmi este greu să mă exprim, dar am nevoie de ajutorul și sfatul dumneavoastră. Am vârsta de 20 ani, sunt căsătorită de 6 luni și acum o săptămână am aflat că sunt însărcinată, mai exact acum două zile am aflat că copilașul are 6 săptămâni și două zile, astăzi și 4 zile. Căsătoria mea a fost rapidă, părinții nu l-au plăcut pe soțul meu, deoarece nu avea un trecut prea curat, altă problemă fiind și vârsta lui, care este de 30 ani. În final l-au acceptat pentru mine, dar problema a fost la mine și soțul meu, neînțelegeri majore, am început să ne cunoaștem, pentru că înainte de căsătorie nu am putut să ne cunoaștem cum trebuia și constrânși de situație ne-am căsătorit. În noaptea aceasta urma să plecăm în afara țării, dar eu nu am mai suportat și am plecat aseară la părinții mei. După nenumărate jigniri adresate mie de către soțul meu, am decis să divorțăm. Problema este copilul. Eu nu pot să omor un suflet nevinovat pentru că eu nu am fost atentă. El vrea să mă întorc la el. Asta nu se va întâmpla. Părinții insistă să renunț la copil cât încă nu este prea târziu. Vor să îmi termin facultatea și după poate că va apărea altcineva. Dar nu pot să fac acest lucru, să îmi omor propriul copil. Nici nu mă gândesc că va mai fi cineva în viața mea. Sunt mică, am toată viața în față, dar Dumnezeu acceptă acest păcat doar pentru că eu am greșit în privință cu tot, de la căsătorie până acum? Nu este un copil nedorit, ci neașteptat, dar l-aș crește la început cu ajutorul părinților și după doi ani de facultate singură. Am tot sprijinul din partea lor. Dumneavoastră ce părere aveți în legătură cu copilul meu? Nu este normal cum gândesc? Vă rog să nu mă judecați sau să rădeți de mine, că destul sunt distrusă. Aștept cât mai multe răspunsuri de la persoane care au o experință și mă pot ajuta cu sfaturile lor. Vă mulțumesc! Dacă aveți nevoie de mai multe detalii, vi le transmit. Sper că nu am greșit categoria. E prima data când postez într-un forum.

Nu va omorati copilul orice s-ar intampla. Din toate lucrurile rele, a rezultat ceva bun si copiii aduc bucurie in sufletele mamelor, mai ales. Ati luat o hotarare foarte buna. Parintii or sa va ajute pentru inceput si apoi o sa va luati serviciu. Mamele care nasc astfel de copii sunt foarte rasplatite de Dumnezeu. Multa, multa sanatate si sa va bucurati de el. Sunteti o mamica foarte curajoasa.

Mulțumesc pentru încurajare!