Formele de viață artificiala ar putea reprezenta viitorul medicinii

Profesorul asociat Chenguang Lou, împreună cu profesorul Hanbin Mao, au dezvoltat o moleculă hibridă artificială ce ar putea deschide calea spre crearea de forme de viață artificiale. Ei au publicat o recenzie în revista Cell Reports Physical Science, care tratează stadiul actual al cercetării în domeniul „structurilor nano hibride peptid-ADN”, un domeniu în plină ascensiune, cu o vechime de mai puțin de zece ani.
Viziunea lui Lou este de a dezvolta vaccinuri virale și forme de viață artificială care să poată fi utilizate în diagnosticarea și tratarea bolilor. El argumentează că, în natură, majoritatea organismelor au dușmani naturali, dar există și excepții, cum ar fi anumite virusuri patogene. Prin urmare, crearea unei forme de viață artificială care să devină un „dușman” pentru aceste virusuri ar fi un pas logic.

Mai mult, Lou consideră că aceste entități ar putea funcționa ca vaccinuri împotriva infecțiilor virale sau ca nanoroboți încărcați cu medicamente și elemente de diagnostic, care ar putea fi trimiși în corpul unui pacient. El estimează că un vaccin viral artificial ar putea deveni realitate în aproximativ 10 ani, în timp ce celulele artificiale sunt „la orizont”, necesitând însă un control riguros al multor elemente.

Pentru a realiza aceste obiective, Lou și colegii săi se bazează pe tehnologia ADN și pe cea a peptidelor, două dintre cele mai puternice instrumente moleculare din toolkit-ul nanotehnologic actual. ADN-ul oferă un control precis asupra programării, dar are funcții chimice limitate, având doar patru baze. Pe de altă parte, tehnologia peptidelor oferă funcții chimice extinse, având la dispoziție 20 de aminoacizi.

Recent, Mao și Lou au reușit să creeze o moleculă hibridă care combină forțele ADN-ului și ale peptidelor. Alți cercetători din întreaga lume lucrează și ei la combinarea acestor două elemente, formând astfel baza pentru dezvoltarea unor entități biologice și forme de viață mai avansate.

La nivel global, progrese semnificative au fost făcute în acest domeniu. La Universitatea Oxford, s-a reușit construirea unei nanomașini din ADN și peptide capabile să perforeze membrana celulară. La Universitatea de Stat Arizona, s-au creat structuri 2D și 3D prin auto-asamblarea ADN-ului și a peptidelor. Alte universități au demonstrat potențialul acestor molecule hibride în tratamentul cancerului.

În concluzie, Lou vede un viitor în care aceste tehnologii vor revoluționa asistența medicală, permițând crearea de nanomașini, vaccinuri virale și chiar forme de viață artificială pentru combaterea bolilor dificil de tratat. Este o viziune care ar putea schimba radical modul în care abordăm diagnosticarea și tratamentul în medicină.

sursa: Science Daily
foto: University of Southern Denmark