Factori de risc în bolile cardiovasculare

Factorii de risc sunt evenimente, elemente sau acțiuni ce cresc riscul de a dezvolta o anumită boală. Majoritatea factorilor de risc cardiovascular sunt, de asemenea, factori de risc și pentru alte boli cronice și se influențează reciproc. De exemplu, o persoană sedentară poate ajunge mai ușor supraponderală sau obeză, ceea ce poate influența riscul de hipertensiune și alte afecțiuni cardiovasculare.

Studiile clinice și statistice au identificat diverși factori care pot mări riscul apariției de boli cardiovasculare. Factorii de risc major sunt cei care măresc în mod considerabil riscul bolilor cardiovasculare (ale inimii și vaselor sanguine). Ceilalți factori determină o creștere a riscului de boli cardiovasculare, dar importanța și prevalența lor nu a fost încă stabilită cu exactitate. Aceștia din urmă sunt numiți și factori de risc minor.

Asociația Americană a Inimii a identificat câțiva factori de risc, dintre care unii pot fi controlați, iar alții nu. Cu cât o persoană prezintă mai mulți factori de risc, cu atât posibilitatea de a dezvolta o boală coronariană este mai mare. În plus, această posibilitate crește odată cu creșterea nivelului pentru fiecare factor de risc.

Unul sau mai mulți factori de risc dictează și reprezintă  riscul cardiovascular al unei persoane. Prezența mai multor factori de risc înseamnă un risc mai mare de boli cardiovasculare. Riscul cardiovascular se măsoară  și se monitorizează pentru perioade de 5 sau 10 ani. De asemenea, este important de ținut cont și de istoricul familial de boli coronariene, infarct miocardic, cardiomiopatii, moarte cardiacă subită, boli cardiace congenitale, boli valvulare cardiace, sindrom Marfan etc.

Factorii de risc în bolile cardiovasculare pot fi modificabili sau nemodificabili. Iată care sunt aceștia:

Factori de risc cardiovascular nemodificabili

Pe lângă factorii de risc modificabili, sunt o serie de factori de risc ce nu pot fi modificați, doar luați în considerare. Aceștia sunt:

Vârsta

Bolile cardiovasculare cresc în incidență odată cu înaintarea în vârstă, deoarece inima și întregul sistem cardiovascular suferă modificări fiziologice, chiar și în absența oricărei boli. Musculatura inimii se poate relaxa mai puțin complet între bătăi odată cu înaintarea în vârstă, iar ca rezultat, camerele inimii devin mai rigide și lucrează mai ineficient. Când o boală afectează inima, aceste modificări cauzate de vârstă pot reprezenta o problemă în plus. Peste 83% dintre persoanele care mor din cauza bolilor coronariene au peste 65 de ani.

Genul

Bărbații sunt mai predispuși riscului de boli cardiovasculare decât femeile la premenopauză. După instalarea menopauzei, riscul femeilor devine similar cu al bărbaților. De asemenea, riscul de accident vascular cerebral este similar la ambele genuri.

Istoricul familial (moștenirea genetică)

Istoricul familial de boli cardiovasculare este un factor de risc nemodificabil ce influențează probabilitatea instalării unei astfel de afecțiuni. Dacă o rudă de gradul I a suferit de boli coronariene sau de AVC înainte de vârsta de 55 de ani (rudă de gen masculin) sau de 65 de ani (rudă de gen feminin), riscul crește considerabil.

Copiii ai căror părinți suferă de boli cardiovasculare prezintă un risc ridicat de îmbolnăvire.  Majoritatea pacienților cu un istoric familial pozitiv pentru o boală cardiacă prezintă și alți factori de risc. Așa cum nu puteți modifica vârsta, sexul și rasa, nu vă puteți schimba nici istoricul familial. De aceea, este mai important să tratați și să modificați ceilalți factori de risc.

Factori de risc cardiovascular modificabili

Factorii de risc major ce pot fi modificați, tratați sau controlați prin schimbarea stilului de viață sau cu ajutorul medicamentelor sunt următorii:

Hipertensiune arterială

Este cea mai mare problemă care influențează riscul cardiovascular, fiind implicată în atacurile de cord și accidentele vasculare cerebrale. Poate fi prevenită prin diagnosticare precoce și urmarea planului de tratament. Hipertensiunea este principala cauză de moarte prematură la nivel mondial și este o problemă în continuă creștere, fiind principala cauză a bolilor cardiace. Hipertensiune este numită „ucigaș silențios” deoarece de obicei nu oferă simptome de alarmă și multe persoane nu realizează prezența hipertensiunii, de aceea este absolut necesară măsurarea constantă și monitorizarea tensiunii arteriale.

Hipertensiunea poate fi moștenită, dar de obicei este influențată de stilul de viață. Pentru a preveni creșterea tensiunii se recomandă adoptarea unui stil de viață sănătos, cu atingerea unei greutăți sănătoase, reducerea consumului de alcool, reducerea aportului de sare, gestionarea și reducerea stresului și adoptarea unui stil de viață activ. Tensiunea arterială mai mare de 90/60, dar mai mică de 120/80 este considerată optimă. Dacă sunt valori mai mari de 140/90 sunt necesare investigații suplimentare.

Fumatul

Fumatul crește riscul cardiovascular, mai ales dacă fumatul începe din tinerețe, și mai ales în cazul femeilor. Chiar și fumatul pasiv este factor de risc pentru apariția bolilor cardiovasculare. Renunțarea la fumat poate reduce semnificativ riscul cardiovascular - după 2 ani de la renunțarea completă la fumat, riscul de boli coronariene este substanțial redus, iar în 15 ani riscul cardiovascular devine similar cu al unui nefumător. Fumatul se consideră că produce și este responsabil de 10% din totalul bolilor cardiovasculare. Riscul la care se expun fumătorii este de 2-4 ori mai mare decât cel al nefumătorilor.

Diabet zaharat

Diabetul este definit ca o valoare a glucozei plasmatice de 7 mmol/l (126 mg/dl) sau mai mult. Bolile cardiovasculare reprezintă aproximativ 60% dintre cauzele de deces ale persoanelor cu diabet. Riscul de episoade cardiovasculare este de 2-3 ori mai mare la persoanele cu diabet tip 1 sau 2 iar riscul este mai mare la femei.

În cazul unor categorii de vârstă, persoanele cu diabet au un risc de două ori mai mare de accident vascular cerebral. Persoanele cu diabet au și un prognostic mai slab după episoadele cardiace comparativ cu persoanele fără diabet. Riscul cardiovascular crește direct proporțional cu creșterea valorilor glicemiei. Diabetul nediagnosticat sau care nu este tratat corespunzător poate duce la complicații severe, inclusiv stop cardiac, AVC, afectare renală, amputații sau orbire.

Creșterea riscului este asociat și cu hipertensiunea și nivelul lipidelor din sânge. Profilul lipidic al persoanelor cu diabet de obicei tinde să fie însoțit și de:

• VLDL crescut;
• LDL redus;
• HDL extrem de redus.

Lipsa activității fizice (sedentarismul)

Sedentarismul poate fi definit ca efectuarea a mai puțin de 5 sesiuni a câte 30 minute de activitate fizică moderată pe săptămână sau mai puțin de 3 sesiuni a câte 20 minute de activitate energică pe săptămână sau echivalentul lor. Lipsa activității fizice ocupă locul patru pe lista factorilor de risc pentru mortalitate.

Persoanele sedentare au un risc de 20-30% mai ridicat de mortalitate de orice cauză comparativ cu cei care efectuează cel puțin 30 minute de activitate fizică moderată în majoritatea zilelor săptămânii. Prevalența sedentarismului este considerabil mai mare în țările dezvoltate și industrializate din cauza automatizării muncii și utilizării vehiculelor de transport. Țările dezvoltate au o prevalență dublă a sedentarismului comparativ cu țările mai slab dezvoltate, pentru ambele genuri: 41% dintre bărbați și 48% dintre femei nu sunt suficient de active în țările dezvoltate, comparativ cu 18% dintre bărbații și 21% dintre femeile din țările mai slab dezvoltate.

Exemple de activități de intensitate moderată și accesibile includ:

• mersul pe jos;
• urcatul scărilor;
• grădinăritul;
• dansul etc.

Mersul pe jos rămâne cea mai simplă metodă de a fi activi, fiind un mod simplu, ieftin și accesibil tuturor.

Alimentația nesănătoasă

Aportul ridicat de grăsimi saturate, grăsimi trans, zahăr, sare și aportul scăzut de fructe, legume și pește sunt asociate cu un risc cardiovascular mai mare. Cantitatea de sare din alimentație este un factor determinant important pentru nivelul presiunii sangvine și pentru riscul cardiovascular, iar Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca aportul de sare al populației să fie mai redus de 5 mg/persoană/zi pentru a favoriza prevenirea bolilor cadiovasculare.

Consumul ridicat de alimente dense caloric, procesate, bogate în grăsimi, zahăr, favorizează obezitatea și bolile cardiovasculare. Eliminarea grăsimilor trans și înlocuirea grăsimilor saturate cu grăsimi polinesaturate sau mononesaturate poate favoriza reducerea riscului de boli coronariene De asemenea, consumul adecvat de fructe și legume reduce riscul de boli cardiovasculare.

Nivelul ridicat al lipidelor din sânge

Colesterolul este vital pentru sănătatea celulelor, dar organismul îl produce independent, neavând nevoie de surse din alimente. Dacă organismul acumulează prea mult colesterol, aceste se depune pe pereții arterelor, alterându-le buna funcționare și putând cauza blocajul lor. Dacă acest lucru se întâmplă, poate apărea infarctul. Multe persoane acumulează mult colesterol în organism din cauza surselor alimentare bogate în acizi grași saturați și trans.

Nivelul anormal al lipidelor din sânge, colesterolul total ridicat, trigliceridele și LDL-colesterolul mărit sau HDL-colesterolul scăzut cresc riscul cardiovascular. Modificările dietei și ale stilului de viață, împreună cu medicația prescrisă de medic pot modifica și normaliza profilul lipidic. Se estimează că o treime dintre bolile ischemice sunt cauzate de colesterolul mărit. Reducerea nivelului colesterolului reduce și riscul de boli cardiovasculare.

Hipercolesterolemia poate fi și moștenită, în astfel de cazuri fiind necesară reducerea colesterolului alimentar, utilizarea tratamentului după caz, pentru normalizatea colesterolului și reducerea riscului de boli cardiovasculare.

De obicei, un nivel ridicat de trigliceride este asociat un valori prea mici ale HDL-colesterolului. Poate fi moștenită această asociere, dar apare și la persoanele supraponderale, mai ales când au depozit excesiv de grăsime la nivelul taliei. Scăderea în greutate și sportul pot ajuta la reducerea nivelului de trigliceride și creșterea nivelului de HDL-colesterol.

Excesul ponderal

Obezitatea este asociată cu riscul major de boli cardiovasculare, mai exact cu factorii de risc, cum a fi hipertensiunea, intoleranța la glucoză, diabetul tip 2 sau dislipidemia. Pentru atingerea unei greutăți optime, IMC-ul mediu al populației adulte ar trebui să fie în intervalul 21-23 kg/m2, în timp ce obiectivul unui individ trebuie să se mențină între 18,5-24,9 kg/m2. 

Supraponderalitatea crește riscul de infarct, deoarece aceste persoane au de obicei tensiunea arterială mai ridicată, pot avea diabet și nivel ridicat de lipide în sânge.

Se recomandă în acest caz să fie monitorizați următorii parametri:

• IMC (indicele de masă corporală) – ideal între 18,5-24,9 kg/m2 (în unele cazuri, mai exact în cazul persoanelor obeze, obiectivul de a ajunge la IMC de 25 este nerealist și neabordabil, motiv pentru care poate fi ales un obiectiv mai mare dar mai realist);
• circumferința taliei (ideal: femei <80 cm și bărbați <94 cm);
• greutatea;
• modificările rapide de greutate (ex. 2 kg în 1-2 zile) ce pot indica reținerea de fluide sau deshidratarea.

În cazul supraponderalității, se ține cont și de anumiți factori, și anume:

• percepția persoanei despre propria greutate și greutatea ideală;
• istoricul greutății: factorii ce ar fi putut cauza creșterea în greutate, cum ar fi renunțarea la fumat, divorțul, sarcina, menopauza, noua medicație, diete de slăbire urmate;
• consultații anterioare cu un dietetician sau alt profesionist medical privind dieta și greutatea.

Consumul de alcool

Consumul ridicat de alcool este dăunător pentru inimă și alte organe. Poate afecta în mod direct musculatura inimii și poate cauza aritmii. De asemenea, contribuie la creșterea în greutate, crește nivelul trigliceridelor, al tensiunii, crește riscul de accident vascular cerebral și cancer.

Excesul de alcool poate mări tensiunea arterială, poate declanșa un stop cardiac sau un accident vascular cerebral. Este responsabil și de apariția unor boli precum hipertrigliceridemia, cancerul sau aritmia.

Recomandările sugerează că bărbații nu trebuie să consume mai mult de 2 băuturi pe zi, iar femeile să nu consume mai mult de o băutură pe zi.

Stresul

Stresul poate avea și beneficii, crescând nivelul de motivație și alertă, Stresul prelungit însă poate afecta considerabil sănătatea. Poate exacerba simptomele precardiace și poate contribui la creșterea tensiunii arteriale. Poate favoriza un consum alimentar nesănătos, ceea ce atrage după sine valori ridicate ale colesterolului și trigliceridelor. Este importantă relaxarea, exercițiile de respirație, sportul, muzica, meditația, cititul, angrenarea în hobby-uri, plimbări, pentru a reduce stresul. Alegeți activitățile care vă plac și luați-vă  pauză din când în când.