Expunerea limitată la limbaj în timpul copilăriei modifică structura creierului adult
Un nou studiu al cercetătorilor de la Universitatea din California San Diego analizează efectele unei expuneri limitate la limbaj asupra structurii creierului adult în anumite regiuni lingvistice, în cazul copiilor.
Conform oamenilor de știință, regiunile cerebrale asociate limbajului se dezvoltă mai lent decât cele senzoriale și motorii, indicând astfel o perioadă mai lungă de plasticitate neuronală în timpul căreia limbajul din mediul înconjurător poate avea efecte importante asupra acestei rețele cerebrale, întrucât cercetări anterioare au demonstrat că expunerea copiilor la un limbaj complex are un impact pozitiv asupra rapidității cu care aceștia preiau cuvinte noi.
Cercetarea a fost realizată prin examinarea particularităților anatomice ale unor persoane născute surde și ce au avut o experiență lingvistică tipică sau limitată în copilărie, autorii explorând efectele unor astfel de experiențe timpurii asupra creierului uman adult. Prin urmare, aceștia au utilizat trei măsurători neurologice, anume volumul ajustat, aria corticală și grosimea corticală, pentru a evalua efectele a trei variabile reprezentate de emisfera stângă sau dreaptă, regiunile somatomotorii sau lingvistice ale creierului și vârsta la care au învățat limbajul semnelor.
Volumul diverselor zone cerebrale analizate a fost comparat în urma includerii în studiu a unor factori precum vârsta și sexul, folosindu-le, alături de regiunea cerebrală de interes (ROI) ca erori aleatorii în cadrul unui model mixt liniar. Vârsta la care aceștia au învățat limbajul semnelor a fost utilizată drept co-variabilă independentă pentru a explica diferitele caracteristici anatomice modificate pentru fiecare regiune cerebrală în parte.
Specialiștii au descoperit astfel că vârsta în cauză nu a prezentat efecte perceptibile asupra regiunilor somatomotorii de control din emisfera cerebrală stângă. Cu toate acestea, s-a evidențiat faptul că între volumul cortical și durata expunerii la limbaj în timpul copilăriei există o legătură, deoarece între ariile lingvistice și vârsta învățării limbajului semnelor există numeroase conexiuni.
În schimb, în ceea ce privește grosimea corticală, s-a descoperit că această vârstă are un impact marcat asupra regiunilor somatomotorii, precum și conexiuni notabile cu zonele de limbaj din emisfera stângă. Ca urmare, aceasta poate prezenta efecte negative în cadrul proceselor somatomotorii și lingvistice, cele din urmă fiind afectate semnificativ.
sursa: News Medical
foto: Prostock-studio / Shutterstock.com
Conform oamenilor de știință, regiunile cerebrale asociate limbajului se dezvoltă mai lent decât cele senzoriale și motorii, indicând astfel o perioadă mai lungă de plasticitate neuronală în timpul căreia limbajul din mediul înconjurător poate avea efecte importante asupra acestei rețele cerebrale, întrucât cercetări anterioare au demonstrat că expunerea copiilor la un limbaj complex are un impact pozitiv asupra rapidității cu care aceștia preiau cuvinte noi.
Cercetarea a fost realizată prin examinarea particularităților anatomice ale unor persoane născute surde și ce au avut o experiență lingvistică tipică sau limitată în copilărie, autorii explorând efectele unor astfel de experiențe timpurii asupra creierului uman adult. Prin urmare, aceștia au utilizat trei măsurători neurologice, anume volumul ajustat, aria corticală și grosimea corticală, pentru a evalua efectele a trei variabile reprezentate de emisfera stângă sau dreaptă, regiunile somatomotorii sau lingvistice ale creierului și vârsta la care au învățat limbajul semnelor.
Volumul diverselor zone cerebrale analizate a fost comparat în urma includerii în studiu a unor factori precum vârsta și sexul, folosindu-le, alături de regiunea cerebrală de interes (ROI) ca erori aleatorii în cadrul unui model mixt liniar. Vârsta la care aceștia au învățat limbajul semnelor a fost utilizată drept co-variabilă independentă pentru a explica diferitele caracteristici anatomice modificate pentru fiecare regiune cerebrală în parte.
Specialiștii au descoperit astfel că vârsta în cauză nu a prezentat efecte perceptibile asupra regiunilor somatomotorii de control din emisfera cerebrală stângă. Cu toate acestea, s-a evidențiat faptul că între volumul cortical și durata expunerii la limbaj în timpul copilăriei există o legătură, deoarece între ariile lingvistice și vârsta învățării limbajului semnelor există numeroase conexiuni.
În schimb, în ceea ce privește grosimea corticală, s-a descoperit că această vârstă are un impact marcat asupra regiunilor somatomotorii, precum și conexiuni notabile cu zonele de limbaj din emisfera stângă. Ca urmare, aceasta poate prezenta efecte negative în cadrul proceselor somatomotorii și lingvistice, cele din urmă fiind afectate semnificativ.
sursa: News Medical
foto: Prostock-studio / Shutterstock.com
Data actualizare: 28-02-2023 | creare: 28-02-2023 | Vizite: 429
Bibliografie
Limited exposure to language during childhood alters adult brain structure, link: https://www.news-medical.net/news/20230208/Limited-exposure-to-language-during-childhood-alters-adult-brain-structure.aspx ©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.- Autism sau intarziere de vorbire la un copil de 2 ani?
- Gemeni cu intarziere verbala
- Fetita de 3 ani care zice doar citeva cuvinte
- Intarziere vorbire 2 ani si 5 luni
- Probleme de vorbire - copil de 2 ani
- Copilul de 2 ani nu vorbeste, inca?
- Copil la 4 ani nu vorbeste