Expunerea la fluor în timpul copilăriei poate dăuna abilităților cognitive

Un nou studiu realizat de cercetători de la Karolinska Institutet din Suedia, publicat în jurnalul Environmental Health Perspectives, ridică semne de întrebare privind efectele fluorizării apei asupra dezvoltării cognitive la copii. Studiul atrage atenția asupra posibilității ca și concentrațiile relativ scăzute de fluor ingerate în viața intrauterină ori în copilăria timpurie să fie asociate cu scoruri mai mici la testele de inteligență.
Fluorul apare în mod natural ca ion de fluor în apa potabilă, însă nivelul său variază foarte mult în funcție de sursa de apă. În anumite regiuni, fluorul este adăugat în mod deliberat în rețelele municipale de apă - la o concentrație de aproximativ 0,7 mg/L - ca măsură de prevenire a cariilor dentare. Totuși, beneficiile fluorizării au fost întotdeauna însoțite de discuții aprinse privind posibilele efecte adverse asupra sănătății. În special în Statele Unite și Canada există un dezbatere susținută cu privire la fluorizarea apei, pe fondul îngrijorărilor legate de potențiale riscuri pentru dezvoltarea copilului.

Anterior, câteva studii au sugerat că expunerea la fluor în timpul sarcinii sau în primele etape ale vieții ar putea avea o asociere cu scăderea performanțelor cognitive. Cercetarea de față consolidează aceste ipoteze, punând în evidență faptul că inclusiv niveluri mai mici de fluor decât limita stabilită de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) ar putea influența negativ cogniția copiilor.

Despre studiu

Participanți și design

Studiul a inclus 500 de mame și copiii lor dintr-o regiune rurală a Bangladeshului, parte a proiectului MINIMat (Maternal and Infant Nutrition Interventions in Matlab). Această zonă se caracterizează prin prezența naturală a fluorizării apei din puțuri individuale, însă concentrațiile sunt comparabile cu cele observate în multe alte părți ale lumii.  

Cercetătorii au prelevat probe de urină:

• de la mame - în săptămâna a 8-a de sarcină, pentru a determina expunerea prenatală la fluor;  
• de la copii - la 5 și 10 ani, pentru a urmări expunerea în copilărie.

Evaluarea funcției cognitive

Pentru a măsura abilitățile cognitive ale copiilor, psihologi specializați au folosit instrumente validare internațional:

• La 5 ani: Wechsler Preschool and Primary Scale of Intelligence - Third Edition (WPPSI-III).  
• La 10 ani: Wechsler Intelligence Scale - Fourth Edition (WISC-IV).

Testele evaluate au inclus în principal:

• Abilități de raționament perceptiv (procesarea spațială, abilități de coordonare vizuo-motorie).  
• Abilități verbale (competențe lingvistice și raționament verbal).  
• Scorul global de inteligență (full-scale IQ).

Rezultate

Expunere prenatală și scoruri cognitive la 5 și 10 ani

Concentrația mediană a fluorului în urina femeilor însărcinate a fost de aproximativ 0,63 mg/L. Creșterea nivelului de fluor la mamă a fost asociată cu scăderi semnificative în scorurile cognitive ale copiilor atât la 5, cât și la 10 ani, în special în sfera raționamentului perceptiv.

Concentrații considerate mai mici decât standardele OMS

Deși limitele recomandate de OMS și UE pentru fluor sunt de până la 1,5 mg/L în apa potabilă, expunerile la valori inferioare acestui prag (incluzând niveluri apropiate de 0,7 mg/L) au fost asociate cu efecte negative asupra performanțelor cognitive.

Expunerea în copilărie

Copiii care aveau în jur de 0,72 mg/L fluor sau mai mult în urină la 10 ani au obținut scoruri mai reduse mai ales la raționament verbal și perceptiv, față de cei cu niveluri mai scăzute. În schimb, la 5 ani, legătura dintre fluor și cogniție a fost mai puțin marcată, posibil din cauza variațiilor mari în felul în care copiii absorb și metabolizează fluorul la această vârstă.

Diferențe între fete și băieți

Studiul a sugerat un efect ușor mai puternic al expunerii prenatale la fluor asupra fetelor, însă diferența nu a fost considerată semnificativă statistic.

Rolul produselor de îngrijire dentară

Autorii subliniază că fluorul din produsele de igienă, precum pasta de dinți, nu reprezintă o sursă principală de expunere, întrucât nu este menit a fi ingerat. Totuși, părinții sunt încurajați să își supravegheze copiii mici pentru a preveni înghițirea excesivă a pastei de dinți.

Concluzii

Rezultatele sugerează că expunerea la fluor în perioada prenatală și în copilăria timpurie ar putea fi asociată cu efecte negative asupra dezvoltării cognitive, chiar și la concentrații mai mici decât actualele limite stabilite de OMS și UE.

Deși acesta este un studiu observațional și nu poate demonstra o relație de cauzalitate, cercetarea se adaugă unui corp de studii ce semnalează posibile riscuri neurocognitive asociate cu fluorul. Concluziile indică necesitatea de mai multe investigații pe această temă, în special:

• Să includă măsurători mai frecvente și mai precise ale expunerii la fluor (de exemplu, probe repetate de urină);
• Să examineze mecanismele moleculare prin care fluorul ar putea afecta dezvoltarea cerebrală;
• Să valideze descoperirile în alte zone geografice, cu diferite niveluri de fluor în apa potabilă.

Potrivit autorilor, chiar și mici variații în dezvoltarea cognitivă a copiilor, la nivel de populație, pot avea implicații importante pentru sănătatea publică. Prin urmare, stabilirea unor recomandări mai nuanțate privind fluorizarea apei, alimentelor și produselor dentare devine un subiect prioritar de studiu.