Evacuarea gastrică întârziată (cât stau alimentele în stomac la o persoană normală?)

Ce este gastropareza?

Gastropareza, denumită și evacuarea gastrică întârziată, este o tulburare în care stomacul are nevoie de prea mult timp pentru a-și goli conținutul. În mod normal, stomacul se contractează pentru a elimina alimentele în intestinul subțire pentru digestie.

Nervul vag (parte din sistemul nervos parasimpatic) controlează mișcarea alimentelor din stomac prin tractul digestiv. Gastropareza apare atunci când nervul vag este deteriorat și mușchii din stomac și intestine nu funcționează în mod normal. Alimentele se mișcă încet sau se opresc în tractul digestiv.

Cât stau alimentele în stomac la o persoană normală?

Timpul de digestie variază între persoane și între bărbați și femei. După ce mănânci, este nevoie de aproximativ șase până la opt ore pentru ca mâncarea să treacă prin stomac și intestinul subțire. Alimentele intră apoi în intestinul gros (colon) pentru digestia ulterioară, absorbția apei și, în final, eliminarea alimentelor nedigerate. (1)

Ce cauzează gastropareza?

Cea mai frecventă cauză a gastroparezei este diabetul. Persoanele cu diabet zaharat au o glicemie ridicată în sânge, care la rândul său cauzează modificări chimice ale nervilor și deteriorează vasele de sânge care transportă oxigenul și substanțele nutritive către nervi. De-a lungul timpului, nivelul ridicat al glicemiei poate deteriora nervul vag.

Alte cauze ale gastroparezei sunt:

• intervenția chirurgicală la nivelul stomacului sau a nervului vag;
• infecții virale;
• anorexia nervoasă sau bulimia;
• medicamente - anticolinergice și narcotice - care încetinesc contracțiile în intestin;
• boala de reflux gastroesofagian;
• tulburări musculare netede, cum ar fi amiloidoza și sclerodermia;
• boli ale sistemului nervos, inclusiv migrenă abdominală și boala Parkinson;
• tulburări metabolice, inclusiv hipotiroidie.

Mulți oameni au ceea ce se numește gastropareză idiopatică, adică cauza este necunoscută și nu poate fi identificată nici după testele medicale.

Aproape 36% dintre cazurile de gastropareză nu sunt legate de o cauză identificabilă. De multe ori această afecțiune survine după o boală virală, dar nu este pe deplin înțeleasă. (2)

Care sunt simptomele gastroparezei?

• arsură;
• durere la nivelul abdomenului superior;
• greaţă;
• vărsături cu alimente nedigerate - câteodată câteva ore după masă;
• senzația de sațietate după câteva mușcături de mâncare;
• pierdere în greutate din cauza absorbției slabe a nutrienților sau a aportului scăzut de calorii;
• balonare;
• niveluri ridicate și scăzute ale glicemiei;
• lipsa poftei de mâncare;
• reflux gastroesofagian;
• spasme în zona stomacului. (3)

Consumul de alimente solide, alimente bogate în fibre, cum ar fi fructele și legumele crude, alimentele grase sau băuturile bogate în grăsimi pot contribui la aceste simptome.

Simptomele gastroparezei pot fi ușoare sau severe, în funcție de persoană. Multe persoane cu gastropareză au o gamă largă de simptome și, uneori, tulburarea este dificil de diagnosticat.

Cum este diagnosticată gastropareza?

Medicul va efectua un examen fizic și îți va pune întrebări privind istoricul medical. Pentru a exclude alte cauze posibile ale simptomelor, medicul va dori probabil să efectueze unele teste. Acestea pot include:

• Ultrasunete. Ecografiile utilizează unde sonore pentru a crea o imagine a organelor. Acestea pot fi utilizate pentru a exclude afecțiunile hepatice, pancreatită și boala vezicii biliare.
• Analize de sânge. Testele de sânge pot verifica diabetul și alte condiții.
• O endoscopie superioară. Într-o procedură de endoscopie superioară, medicul folosește un tub lung și subțire care trece prin esofag în stomac, pentru a verifica eventualele blocaje în stomac și alte condiții.

Odată ce medicul va exclude alte cauze posibile ale simptomelor, acesta va cere alte teste pentru a vedea cât de bine este golit stomacul tău. Aceste teste pot include:

• Testul de scintigrafie cu golirea gastrică. O scanare gastrică de golire implică consumarea unei mici cantități de alimente cu o substanță radioactivă inofensivă, astfel încât medicul să poată vedea cât de rapid este golit stomacul.
• SmartPill. Un SmartPill este o capsulă care conține un dispozitiv pentru a urmări modul în care alimentele rapide se mișcă prin tractul digestiv.
• Testul de respirație cu carbon. În acest test, producția de dioxid de carbon este urmărită prin sistemul digestiv.

Care sunt complicațiile gastroparezei?

Dacă alimentele persistă prea mult timp în stomac, acestea pot provoca supraaglomerarea bacteriană din fermentarea alimentelor. De asemenea, mâncarea se poate întări în mase solide numite bezoar care pot provoca greață, vărsături și obstrucție în stomac. Bezoarul poate fi periculos dacă blochează trecerea alimentelor în intestinul subțire.

Gastropareza poate înrăutăți diabetul, motiv pentru care glicemia poate fi mai dificil de controlat. Când alimentele care au fost păstrate pentru mult timp în stomac ajung, în cele din urmă, în intestinul subțire și sunt absorbite, nivelul glucozei din sânge crește. Deoarece gastropareza face ca golirea stomacului să fie imprevizibilă, nivelurile de glucoză ale unei persoane pot fi neregulate și dificil de controlat.

Cum este tratată gastropareza?

Dacă gastropareza este cauzată de o afecțiune cum ar fi diabetul zaharat, primul pas este să îmbunătățești controlul acestei afecțiuni. După aceea, medicul va recomanda medicamente, modificări ale dietei și chiar și intervenții chirurgicale în unele cazuri.

Medicamente

Medicamentele pentru controlul grețurilor și vărsăturilor cauzate de gastropareză pot include:

• proclorperazină (Compro)
• ondansetron (Zofran)
• prometazina (Phenergan)

Alte medicamente care stimulează mușchii stomacului și ajută la digestie:

• metoclopramida (Reglan)
• eritromicină (EES)
• domperidonă (Motilin) (4)

Intervenție chirurgicală

Dacă malnutriția sau vărsăturile rămân o problemă chiar și în cazul utilizării medicamentelor, medicul poate decide că este necesară intervenția chirurgicală la nivelul stomacului.

Un stimulator poate fi implantat în stomac. Acest dispozitiv este utilizat pentru persoanele care nu răspund la medicamente. Studiile au arătat că, în primul an după această intervenție chirurgicală, până la 97% dintre persoanele cu stimulator au mai puține grețuri și vărsături și pot să câștige în greutate. De asemenea, dispozitivul poate îmbunătăți speranța de viață legată de gastropareză.

Schimbarea dietei

Un dietetician poate sugera alimentele pe care organismul le poate digera mai ușor, permițând organismului să absoarbă mai multe substanțe nutritive. Dieteticianul ar putea sugera:

• patru până la șase mese pe zi;
• consumul de lichide cu calorii ridicate;
• evitarea alcoolului și a băuturilor carbogazoase;
• aportul de multivitamine zilnic;
• limitarea anumitor tipuri de carne și lapte;
• consumul de legume și fructe bine gătite pentru a reduce cantitatea de fibre pe care o conțin;
• consumul de alimente cu conținut scăzut de grăsimi;
• evitarea alimentele cu multe fibre, cum ar fi broccoli și portocale;
• înlocuirea alimentelor solide cu cele lichide.

Dacă bănuiești că ai gastropareză, discută cu medicul tău pentru a face un examen amănunțit înainte de a diagnostica afecțiunea de care suferi. Dacă ai gastropareză, colaborează cu medicul tău pentru a dezvolta un plan de tratament care să se potrivească nevoilor tale.