Ești însărcinată? Atenție la consumul de lemn dulce!

Lemnul dulce este un îndulcitor foarte cunoscut, prezent în băuturile răcoritoare, în alimente, produse vegetale și suplimentele nutritive din plante. S-a creat o opinie populară eronată conform căreia lemnul dulce este sănătos și lipsit de efecte secundare, fapt care a condus la consumul larg, deliberat al acestuia și care ocazional poate determina reacții adverse.

Extractul de lemn dulce este obținut din rădăcina plantei Glycyrrhiza glabra, frecvent întâlnită în regiunile din Asia Centrală (Iran, Turkmenistan, Afghanistan, respectiv China). Substanța activă cea mai reprezentată în lemnul dulce este glicirizina, cu o putere de îndulcire de aproximativ 50 de ori mai mare decât a zahărului și care oferă gustul particular de lemn-dulce. Consumul moderat a fost asociat cu o serie de beneficii pentru sănătate, fiind considerat eficient pentru calmarea rapidă a gâtului iritat, a tusei uscate și în afecțiunile care vizează mucoasele tractului gastrointestinal etc.

Din păcate, consumul prelungit și în cantități mari de glicirizină amplifică efectele cortizolului (hormonul de stres) și poate perturba echilibrul dintre sodiu și potasiu, având efecte hipertensoare. În acest sens, s-a propus limitarea consumului de glicirizină la 100 mg/zi, aproximativ cantitatea care se găsește în 60-70g bomboane cu lemn-dulce. Este dificil de estimat însă aportul total de glicirizină din băuturi, suplimente și extracte vegetale, care pot conține fiecare cantități variate de substanță activă.

Un studiu publicat în American Journal of Epidemiology (2017) în Finlanda a generat noi atenționări cu privire la consumul de lemn-dulce în decursul sarcinii, care în cantități mari ar putea avea efecte negative asupra dezvoltării cognitive a copilului, observabile mai ales în perioada pubertară. Mai precis, s-a remarcat că tinerii ce au fost expuși în perioada intrauterină la concentrații mari de glicerizină în urma consumului matern voluntar de lemn-dulce, au înregistrat rezultate mai slabe în cadrul evaluării cognitive, echivalentul a 7 puncte de IQ (coeficient de inteligență).

Deficiențe au fost observate și în ceea ce privește capacitatea de memorare, iar copiii expuși la glicirizină au avut o frecvență mai mare a tulburărilor comportamentale de tip ADHD (Attention Deficit Hiperactivity Disorder), comparativ cu băieții și fetele provenite din mame care au consumat puțină glicirizină sau deloc. În cazul fetelor, pubertatea s-a instalat precoce.

În cadrul acestui studiu, aportul crescut de glicirizină a fost definit drept consumul zilnic a 70 mg în comparație cu 35 mg, considerat aport scăzut.

Sursa: Foucus on Food Safety