Efectul expunerii la poluanții atmosferici și diagnosticul de cancer pulmonar

Un nou studiu al cercetătorilor de la British Columbia Cancer Agency analizează legătura de cauzalitate dintre expunerea la poluanții atmosferici și apariția cancerului pulmonar la persoanele care nu au fumat niciodată.
Conform oamenilor de știință, Agenția Internațională de Cercetare a Cancerului a definit, în 2013, poluarea aerului de peste 2,5 ug/m3 drept cancerigen pentru oameni, însă expunerea la acesta poate avea durate și de 15-20 de ani până ca adenocarcinomul pulmonar să fie diagnosticat.

Renelle Myers, autoarea principală a studiului, explică faptul că studiul s-a bazat pe compararea ratelor de expunere la poluanții atmosferici într-un interval de timp de 3 ani, față de unul de 20 de ani, la femeile ce suferă de cancerul pulmonar recent diagnosticat și care nu au fumat niciodată. În cadrul lucrării s-au prelevat informații precum vârsta pacientelor, țara în care s-au născut, vârsta la care au venit în Canada, ocupația lor și antecedentele familiale de adenocarcinom pulmonar. Datele geografice incluse în studiu au folosit la corelarea precisă a locațiilor rezidențiale ale participanților cu nivelurile de expunere la PM2,5 prin satelit, acestea fiind disponibile încă din 1996, ceea ce a permis oamenilor de știință să analizeze poluarea pe intervale de trei ani, 20 de ani și întreaga viața.

Din punct de vedere statistic, dintre cele 236 de paciente ce sufereau de cancer pulmonar, 190 fuseseră născute în străinătate, iar 71% erau de rasă asiatică. În plus, media anilor trăiți într-o țară străină în rândul acestora a fost de 37 de ani, iar vârsta medie de diagnosticare 66 de ani. Dintre acestea, 93% prezentau adenocarcinom pulmonar, mai mult de jumătate fiind în stadiile clinice III sau IV. De asemenea, datele au arătat că 2% dintre participante au înregistrat o expunere cumulată de 3 ani la PM2,5 de peste 10 ug/m3, în timp ce o cincime dintre acestea au experimentat expuneri de 20 de ani la astfel de valori. Autorii subliniază totodată faptul că toate femeile care au participat la studiu au fost expuse la valori de minimum 5 ug/m3 aproape toată viața, ceea ce i-a determinat pe aceștia să considere că evaluarea pe termen scurt, anume cea de 3 ani, subestimează expunerea cumulată pe toată durata vieții înainte de diagnosticare.

Meyers concluzionează evidențiind importanța corelării expunerii pe termen lung la poluanții atmosferici și cancerul pulmonar, sugerând ca viitoarele studii să se concentreze pe nivelurile de expunere întâlnite înainte de 1996, pentru ca datele să fie cât mai complete.

sursa: News Medical