Efectele schimbării orei asupra duratei somnului măsurată cu accelerometrul în cadrul UK Biobank

Schimbarea orei de vară, care presupune mutarea ceasurilor cu o oră înainte în primăvară și cu o oră înapoi în toamnă, a fost inițial introdusă în timpul Primului Război Mondial pentru a maximiza expunerea la lumina naturală în timpul zilei de lucru și pentru a reduce consumul de energie. Această practică este utilizată în aproximativ 70 de țări, inclusiv în Marea Britanie, afectând peste un sfert din populația globală.
Cu toate acestea, tot mai multe dovezi sugerează că schimbările orei pot avea efecte negative asupra sănătății populației. Studii anterioare au evidențiat o creștere a incidenței infarctului miocardic, a fibrilației atriale, a accidentelor vasculare cerebrale și a accidentelor rutiere mortale în săptămânile imediat următoare schimbării orei de primăvară, precum și un risc crescut de episoade depresive după tranziția de toamnă. Aceste consecințe asupra sănătății sunt considerate a fi mediate de privarea de somn și de perturbarea ritmului circadian.

Estimările privind efectele exacte ale schimbării orei asupra duratei somnului variază considerabil între studii. Unele cercetări au raportat o reducere a duratei somnului cu 5 până la 42 de minute în noaptea schimbării orei de primăvară, în timp ce altele au găsit diferențe nesemnificative sau chiar creșteri în durata somnului după tranziția de toamnă.

Studiul publicat în Journal of Sleep Research

Pentru a explora efectele schimbării orei asupra duratei somnului într-un eșantion mare, studiul condus de Universitatea din Bristol a utilizat date accelerometrice de la 11.780 de participanți din cadrul UK Biobank. UK Biobank este un studiu de cohortă prospectiv care include date de la aproximativ 500.000 de persoane cu vârste între 40 și 69 de ani, recrutate între 2006 și 2010.

Între 2013 și 2015, un subset de participanți a fost invitat să poarte un accelerometru pe încheietura mâinii dominante timp de 7 zile consecutive. Datele privind durata somnului au fost derivate din datele brute ale accelerometrului, cu ajustări specifice pentru a ține cont de schimbările de oră în zilele de duminică ale tranzițiilor de primăvară și toamnă.

Au fost analizate datele participanților care au purtat accelerometrul în cele două săptămâni din jurul schimbărilor de oră, rezultând un eșantion de 4.569 de participanți pentru tranziția de primăvară și 7.211 pentru cea de toamnă. Caracteristicile socio-demografice, cum ar fi sexul, vârsta, statutul de angajare, durata obișnuită a somnului auto-raportată și cronotipul, au fost considerate potențiali factori de modificare a efectului.

Analizele statistice au implicat compararea duratei somnului în zilele de duminică ale schimbării orei cu duminicile precedente și următoare, precum și compararea duratei somnului în zilele lucrătoare înainte și după schimbările de oră. S-au efectuat, de asemenea, analize stratificate pentru a explora influența factorilor socio-demografici.

Rezultate

În tranziția de primăvară, durata medie a somnului în duminica schimbării orei a fost de 8 ore și 19 minute, cu 65 de minute mai puțin decât în duminica precedentă și cu 61 de minute mai puțin decât în duminica următoare. Acest lucru indică faptul că schimbarea orei în primăvară este asociată cu o reducere semnificativă a duratei somnului în ziua tranziției.

În tranziția de toamnă, durata medie a somnului în duminica schimbării orei a fost de 10 ore și 3 minute, cu 33 de minute mai mult decât în duminica precedentă și cu 38 de minute mai mult decât în duminica următoare. Cu toate acestea, participanții nu au beneficiat pe deplin de ora suplimentară de somn, sugerând o adaptare incompletă a ceasului biologic sau constrângeri sociale.

Analizele au arătat că durata somnului a fost ușor mai mare în zilele lucrătoare (luni-vineri) după ambele schimbări de oră, efect mai pronunțat în primăvară. Nu s-au observat diferențe semnificative în funcție de caracteristicile socio-demografice în ceea ce privește efectul asupra duratei somnului în duminica schimbării orei.

Totuși, în zilele lucrătoare după tranziția de primăvară, s-au observat diferențe în funcție de sex: femeile au dormit, în medie, mai puțin decât înainte de schimbarea orei, în timp ce bărbații au dormit mai mult. De asemenea, persoanele mai în vârstă și cele pensionate au avut tendința de a dormi mai puțin în zilele lucrătoare după tranziția de toamnă.

Discuții

Rezultatele acestui studiu sugerează că schimbarea orei de vară în primăvară este asociată cu o pierdere acută de somn în ziua tranziției, mai mare decât cea raportată în unele studii anterioare. Cu toate acestea, pierderea de somn nu pare să se prelungească pe parcursul săptămânii următoare, contrar unor cercetări precedente.

În tranziția de toamnă, deși s-a înregistrat o creștere a duratei somnului în ziua schimbării orei, aceasta nu a fost de o oră completă, sugerând că factorii circadiani și sociali pot limita beneficiul potențial al orei suplimentare.

Creșterea duratei somnului în zilele lucrătoare după ambele schimbări de oră poate indica un somn de recuperare, ca răspuns la perturbările ritmului circadian și la oboseala acumulată. Diferențele observate între sexe și grupe de vârstă subliniază necesitatea de a înțelege mai bine modul în care schimbările orei afectează diferite segmente ale populației.

Concluzii

Acest studiu contribuie la consolidarea dovezilor că schimbarea orei în primăvară este asociată cu o pierdere semnificativă, dar de scurtă durată, a somnului. Nu s-au găsit dovezi că durata somnului este afectată negativ în zilele lucrătoare după tranziție; dimpotrivă, există indicii ale unui somn de recuperare.

Pentru a aprofunda înțelegerea impactului schimbărilor orei asupra somnului și sănătății, sunt necesare cercetări suplimentare care să utilizeze seturi de date mai mari și perioade extinse de monitorizare. Investigarea altor aspecte ale somnului, precum calitatea, eficiența și sincronizarea acestuia, ar putea oferi perspective valoroase pentru intervenții viitoare.

sursa: News Medical