Efectele micromecanice, esențiale pentru funcționarea sistemului imunitar
©
Autor: Teodorescu Mihai
Chimia nu este singura cu rol esențial în ancorarea antigenelor (substanțe proteice care determină formarea de anticorpi) către celulele de tip T (limfocite cu rol central în imunitate), efectele micromecanice fiind importante și ele. Structurile submicrometrice de pe suprafața celulei acționează ca arcuri de tensiune microscopice. Folosind metode de microscopie foarte dezvoltate, cercetătorii de la Universitatea de Tehnologie din Viena au reușit să observe direct forțele minuscule care apar ca urmare a efectelor micromecanice și care ar putea juca un rol esențial în recunoașterea antigenelor.
Procese extrem de complicate au loc în mod constant în corpul uman, pentru a ține sub control agenții patogeni. Celulele T ale sistemului imunitar sunt ocupate să caute antigeni, iar acest lucru pune în mișcare mecanismele de apărare ale sistemului imunitar. Cum se desfășoară acest proces la nivel molecular, nu este încă bine înțeles. Ceea ce este acum clar, însă, este că nu numai chimia joacă un rol în ancorarea antigenelor către celula T.
Organele noastre senzoriale umane funcționează în moduri complet diferite. Putem mirosi, adică putem detecta substanțele chimic și putem atinge, adică putem clasifica obiectele după rezistența mecanică pe care o prezintă. Este similar cu celulele T: pot recunoaște structura specifică a anumitor molecule, dar pot „simți” și antigeni într-un mod mecanic. După cum au arătat experimentele, contactul microvililor celulelor T (structuri minuscule de pe suprafața celulelor) cu anumite obiecte poate avea efecte remarcabile. Microviliții pot cuprinde obiectul, își pot modifica dimensiunile și pot chiar să acopere în întregime obiectul.
„În acest proces apar mici forțe, de ordinul a mai puțin de un nanonewton.”, spune șeful grupului de lucru pentru biofizică de la Institutul de Fizică Aplicată din cadrul TU Wien, Gerhard Schütz. Aceste forțe minuscule și comportamentul microviliștilor sunt, probabil, importante pentru recunoașterea moleculelor și pentru declanșarea unui răspuns imun. „Astfel de mecanisme sunt, de asemenea, susceptibile să joace un rol în recunoașterea antigenelor, iar cu metodele noastre de măsurare, acest lucru poate fi acum studiat în detaliu pentru prima dată.”, a conchis Schütz.
sursa: Science Daily
Procese extrem de complicate au loc în mod constant în corpul uman, pentru a ține sub control agenții patogeni. Celulele T ale sistemului imunitar sunt ocupate să caute antigeni, iar acest lucru pune în mișcare mecanismele de apărare ale sistemului imunitar. Cum se desfășoară acest proces la nivel molecular, nu este încă bine înțeles. Ceea ce este acum clar, însă, este că nu numai chimia joacă un rol în ancorarea antigenelor către celula T.
Organele noastre senzoriale umane funcționează în moduri complet diferite. Putem mirosi, adică putem detecta substanțele chimic și putem atinge, adică putem clasifica obiectele după rezistența mecanică pe care o prezintă. Este similar cu celulele T: pot recunoaște structura specifică a anumitor molecule, dar pot „simți” și antigeni într-un mod mecanic. După cum au arătat experimentele, contactul microvililor celulelor T (structuri minuscule de pe suprafața celulelor) cu anumite obiecte poate avea efecte remarcabile. Microviliții pot cuprinde obiectul, își pot modifica dimensiunile și pot chiar să acopere în întregime obiectul.
„În acest proces apar mici forțe, de ordinul a mai puțin de un nanonewton.”, spune șeful grupului de lucru pentru biofizică de la Institutul de Fizică Aplicată din cadrul TU Wien, Gerhard Schütz. Aceste forțe minuscule și comportamentul microviliștilor sunt, probabil, importante pentru recunoașterea moleculelor și pentru declanșarea unui răspuns imun. „Astfel de mecanisme sunt, de asemenea, susceptibile să joace un rol în recunoașterea antigenelor, iar cu metodele noastre de măsurare, acest lucru poate fi acum studiat în detaliu pentru prima dată.”, a conchis Schütz.
sursa: Science Daily
Data actualizare: 23-12-2020 | creare: 23-12-2020 | Vizite: 537
Bibliografie
The mechanics of the immune system, link: https://www.sciencedaily.com/releases/2020/12/201221121726.htm ©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
- Tehnologia ARNm, utilizată pentru dezvoltarea unui vaccin împotriva HIV
- Conștientizarea consecințelor cardiovasculare ale gripei au dus la creșterea ratei de vaccinare antigripală
- Care este riscul altor afecțiuni autoimune la persoanele cu psoriazis?
- Sezonul și regiunea în care se naște copilul influențează riscul pentru boala celiacă
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.- Ce vaccin sau tratament pot face sa-mi intaresc imunitatea
- Imunitate fetita 3 ani
- Trombocitopenie?
- Urmarile meningitei? Imunitate slaba transmisa genetic?
- Raceala dupa 3 zile cu bronho vaxom ?
- Spondilita
- Frica oamenilor de virusul AH1N1
- Sistem imunitar slabit
- Intarirea sistemului imunitar cu Noni sirop.