Efectele formelor severe de COVID-19 asupra plămânilor pacienților la un an de la externarea din spital

O lucrare de cercetare publicată în jurnalul Respiratory Research evaluează o cohortă de pacienți spitalizați cu pneumonie cauzată de virusul SARS-CoV-2 care prezintă sechele cronice ale afecțiunii la un interval de un an de la externarea din spital. Printre altele, studiul arată că fibroza pulmonară, o afecțiune mutilantă severă, este o complicație rar întâlnită după pneumonia SARS-CoV-2 care necesită spitalizare.
Pentru studiu, cercetătorii au recrutat peste 300 de persoane confirmate cu SARS-CoV-2 care prezentau pneumonie și care au necesitat tratament cu oxigen suplimentar (60 de pacienți), ventilație continuă cu presiune pozitivă a căilor respiratorii (140 de pacienți) sau cu ventilație mecanică invazivă (90 de pacienți). Fiecare persoană inclusă în studiu a fost urmărită pentru o perioadă de un an. Aproape 80% dintre participanți nu nicio afecțiune medicală sau aveau doar o singură afecțiune. Aproximativ 40% au raportat o oarecare dificultate de respirație la efort ușor.

Majoritatea scanărilor CT de înaltă rezoluție (HRCT) au arătat modificări pulmonare interstițiale. Dintre pacienții cu o capacitate de difuzie a monoxidului de carbon normală, aproape 60% aveau anomalii pe evaluările HRCT. Afectarea capacității de difuzie a monoxidului de carbon a determinat creșterea proporției prezenței anomaliilor radiologice cu încă 17%.

Descoperirile arată că fibroza pulmonară apare foarte rar după pneumonia SARS-CoV-2 care necesită spitalizare. Conform statisticilor, doar 1% dintre pacienții cu pneumonie determinată de infecția cu virusul SARS-CoV-2 prezintă fibroză pulmonară la 12 luni de la externare. Studiul arată, de asemenea, că vârstă este un factor de risc pentru sechelele radiologice persistente.

sursa: News Medical
foto: SvetaZi / Shutterstock