Efectele consumului abuziv de alcool asupra organismului

Alcoolul este cea mai larg răspândită substanță utilizată în scop adictiv, consumul abuziv generând multiple consecințe organice și psihice.

În România, specialiștii care se confruntă cu efectele negative asociate consumului abuziv de etanol au constatat o tendință de creștere a consumului zilnic, creșterea producției de alcool, creșterea prevalenței consumului în cantități mari, a dependenței și a consecințelor asociate.

Mai mult, România prezintă una dintre cele mai înalte rate ale mortalității prin ciroză hepatică alcoolică înregistrate în Europa.

Problemele legate de consumul de alcool reprezintă o parte importantă a cazuisticii întâlnite în practica serviciilor de îngrijire medicală primară. [1]

Abuz, dependență, intoxicație, sevraj, delirium tremens

Categoria „abuz de alcool” nu reprezintă neapărat un stadiu premergător al sindromului de dependență, ci o tulburare de sine stătătoare, definită prin uzul patologic al alcoolului și consecințele sale dezadaptative socio-profesionale.

Pe de altă parte, „dependența” va presupune existența toleranței și a sevrajului (sindromul de întrerupere), iar în mod subiectiv, compulsiunea de a bea (persoana în cauză nu se mai poate „abține” de la băutură).

Trebuie reținut totuși că dependența fizică rămâne stadiul cel mai intens, cel mai grav, care este regăsit la baza mai tuturor problemelor generate de consumul dăunător al băuturilor alcoolice.

Intoxicația acută (beția acută) se manifestă prin euforie, dezinhibiție socială, labilitate emoțională.

Supradoza se manifestă prin comă, mioză, depresie respiratorie, edem pulmonar grav, cianoză, hipotermie, hipotensiune arterială, aritmii cardiace.

Sevrajul, în formă severă, se complică cu delirium tremens. Apare la circa 72 de ore după întreruperea consumului, iar simptomele constau în tremurături ale corpului, febră, tahicardie, hipertensiune arterială. La 12-24 de ore după aceasta apar anxietatea, agitația, halucinațiile vizuale, confuzia agitată (ce necesită frecvent contenție), delirul.

Mortalitatea în delirium tremens este de 15-20% în primele 48 de ore.

O altă complicație poate fi apariția crizelor epileptice care apar la 48-72 de ore după întreruperea consumului, la marii băutori, și care pot anunța sevrajul, dar pot apărea și izolat.

Complicații neurologice

Demența alcoolică este datorată, pe lângă efectul toxic direct al alcoolului, unor multiple deficiențe nutriționale și vitaminice induse de alcoolismul cronic, ca și unor repetate traumatisme cranio-cerebrale. Apare la alcoolicii cronici după mulți ani de consum și degradare.
Crizele comițiale simptomatice sunt de obicei generalizate, apar fără aură, la scurt timp (6-8 ore) după întreruperea uzului și pot anunța instalarea sevrajului.

Tulburările cerebeloase – intoxicația etanolică duce la tulburări de coordonare și modifică abilitățile motorii.
Neuropatia periferică alcoolică – include senzația de amorțeli, dureri ale membrelor, slăbiciune musculară, intoleranță la căldură, incontinență urinară.

Complicații gastrointestinale

Asupra ficatului – deteriorarea hepatică începe cu transformarea steatozica a ficatului, urmată de hepatită alcoolică, și în ultimă fază de ciroză.

Asupra stomacului – alcoolul este responsabil de incidența crescută a refluxului esofagian, iar de asemenea alcoolul favorizează colonizarea stomacului de bacilul Helicobacter Pylori. Acesta produce amoniac și favorizează astfel colonizarea bacteriană ce duce la gastrită și ulcer – în special în cazul consumului asociat de vin și bere.

Complicații cardiovasculare

25% dintre pacienții cu uz cronic de etanol prezintă o formă de boală cardiovasculară, datorată toxicității alcoolului asupra fibrei musculare striate ce duce la inflamația musculaturii cardiace, cardiomiopatie, aritmii și anomalii ale ventriculului stâng.

În afara efectului toxic direct există o afectare secundară, rezultată din hipertensiunea indusă de alcool și din modificările lipidelor sanguine ce contribuie semnificativ la morbiditatea cardio-vasculară.

Arteriopatia coronariană este de 6 ori mai frecventă la alcoolici.

Cardiomiopatia alcoolică reprezintă o formă de disfuncție cardiacă, având ca simptome dispneea urmată de tuse, palpitațiile, anorexia, edemul și disconfortul abdominal cauzat de congestia hepatică și intestinală.

Complicații hematologice

Efectele hematologice ale etanolului include o varietate de anemii, leucopenii și coagulopatii.
Anemia se poate datora fie deficitului de fier și al pierderilor de sânge de la nivelul tractului gastrointestinal superior, fie ca urmare a inflamației cornice sau supresiei medulare.

Complicații imunologice

Infecțiile

Abuzul predispune la infecții prin malnutriție, disfuncție splenică, leucopenie.

Pneumonia de aspirație, HIV, meningita, bolile cu transmitere sexuală sunt frecvente la consumatorii cronici de etanol și au o rată crescută a mortalității.

Neoplasmul

Persoanele cu uz cronic de etanol prezintă un risc crescut de cancer al tractului digestiv, cancer de sân, ficat și plămân.

Rolul alcoolului în dezvoltarea cancerului este acela al unui co-carcinogen, adică potențează efectul carcinogenic al altor factori, precum tutunul. Alte mecanisme posibile sunt iritația locală în cazul tractului digestiv sau deterioarea funcției sistemului imun.

Complicații renale

Abuzul etanolic duce la perturbarea echilibrului acido-bazic și la acidoză metabolică.

Alcaloza metabolică în schimb poate să apară odată cu voma și diareea.
Deshidratarea este de asemenea frecventă la persoanele cu uz cronic de etanol și este rezultatul vărsăturilor, diareei și diurezei crescute.

Complicații metabolice

Alcoolul duce la anomalii ale reglării metabolismului carbohidraților prin disfuncție hepatică și pancreatică. Scăderea sensibilității țesuturilor la insulină în timpul sevrajului etanolic poate duce la niveluri ale glucozei în sânge fie foarte scăzute, fie foarte ridicate.

Complicații sexuale

Consumul de alcool poate altera concentrația hormonilor paratiroidieni, a insulinei, prolactinei, cortizolului și a hormonului de creștere.

Consecutiv, la bărbați se observă, secundar scăderii producției de testosteron, disfuncția sexuală și infertilitatea.
La femei se poate instala prematur menopauza, poate apărea ciclul neregulat, dismenoreea sau metroragia, datorate malnutriției sau coagulopatiilor. [2]

Complicații psihiatrice

Tulburarea de dispoziție indusă de alcool

Între un sfert și două treimi dintre alcoolici prezintă simptome depresive tranzitorii, suficient de importante pentru a le diminua capacitatea de adaptare și funcționare, iar la circa 20 – 30% dintre alcoolici aceastea durează suficient de mult timp pentru a putea fi considerate o reală tulburare afectivă secundară.

Acest lucru se întâmplă la marii băutori, depresia fiind clinic similară episodului depresiv major, cu sentimente de pierdere a speranței, idei de suicid până la planuri de suicid.

Tulburarea anxioasă indusă de alcool

Aceasta poate mima tulburarea de panică, diverse fobii și apare în pofida calităților anxiolitice ale alcoolului, după un uz îndelungat.

Tulburarea psihotică indusă de alcool

Poate apărea în interval de 3-4 săptămâni de intoxicații acute repetate sau după un episod de sevraj. Simptomele psihotice sunt de tip paranoid, iar pacienții sunt extrem de anxioși și agitați.

Tulburarea de somn indusă de alcool

Intoxicația acută se însoțește de somn agitat, coșmaruri sau insomnii.
În sevraj, somnul devine fragmentat și superficial și se poate menține astfel multe luni, chiar după aceea. [3]

Astfel, alcoolismul reprezintă o afecțiune cu o etiologie complexă, multicauzală, cu un răsunet major asupra tuturor sistemelor organismului, a cărui severitate poate duce până la deces.