Diversificarea alimentației sugarului - Principii de bază

Diversificarea alimentației sugarului reprezintă procesul prin care se realizează trecerea de la alimentația exclusiv lactată (lapte matern/formulă) la o alimentație variată, prin introducerea progresivă de alimente noi, altele decât laptele (1, 2). De asemenea, se mai utilizează termenul de alimentație complementară.

Alimentația corectă, adecvată necesităților copilului, este fundamentală pentru creșterea și dezvoltarea armonioasă a acestuia. O dietă sănătoasă în primii ani de viață poate preveni sau întârzia dezvoltarea unor boli cauzate de un stil de viață neadecvat (1).

Diversificarea alimentației este un proces în care părinții trebuie să țină cont de câteva reguli generale, însă e individualizat. Decizia începerii diversificării, precum și conduita adoptată depinde de mai mulți factori precum:

• alimentația anterioară (alimentat cu lapte matern, formulă sau mixt)
• starea de nutriție a sugarului
• maturizarea neurologică, digestivă și renală a copilului
• preferințele copilului
• zona geografică (obiceiuri alimentare)
• factori sezonieri
• factori sociali (modul în care se realizează diversificarea la alți copii) (1, 2).

De ce trebuie să începem diversificarea?

În primele 6 luni laptele (matern sau formula, când nu e posibilă alimentația naturală) reprezintă alimentul ideal. Ulterior, alimentația exclusiv lactată nu mai poate asigura necesitățile energetice, nutriționale ale sugarului pentru creștere și dezvoltare (1).

Când se poate începe diversificarea?

Alimentele noi, altele decât laptele (matern/formulă), nu se vor introduce mai devreme de 17 săptămâni sau mai târziu de 26 săptămâni.

Este esențial ca sugarul să fie perfect sănătos în momentul în care se începe diversificarea și pe parcurs, când se introduc alte alimente noi (3).

Cu ce începem diversificarea?

Alegerea primului aliment depinde în mare parte de starea de nutriție a copilului.

• Pentru sugarul eutrofic (cu greutate normală pentru vârstă și lungime) – supă de legume strecurată (inițial cu o legumă)
• Pentru sugarul cu deficit ponderal – făinoase (inițial cereale fără gluten – pe bază de orez) (1, 2).

Ce alimente putem oferi copilului și în ce cantitate?

Nu există o ordine prestabilită pentru introducerea alimentelor. Aceasta este adaptată fiecărui sugar (1). Este important ca acesta să primească alimente cât mai variate pentru a putea asigura necesarul de nutrienți, dar și pentru îmbogățirea experienței gustative. Se recomandă alimente proaspete, de sezon, gătite sănătos (coacere, fierbere, la abur) sau oferite crude dacă e posibil.

Legume

• Cantitatea se poate crește până la 130 g (la 6 luni), 180-200 g (după 8 luni)
• Se oferă zilnic

Fructe - primele dulciuri ale copilului

• Sugarul poate primi 1-2 porții/zi (65 g/porție)
• Se oferă zilnic

Cereale, feculente, leguminoase

• Până la 6 luni se oferă cel mult o linguriță de cereale cu gluten
• Cantitatea nu trebuie să reprezinte mai mult de 1/3 sau 1/2 din porția de mâncare

Carne (pui, curcan, vițel, vită, porc, miel)

• Cantitatea necesară este de 30-50 g/zi
• Se oferă de 3-4 ori/săptămână, alternativ cu peștele si oul

Pește

• Cantitatea necesară este de 30-50 g/zi
• Se oferă de 2-3 ori/săptămână, alternând peștele „slab”, cu cel „gras” (4, 5)

Ouă

• Se oferă o dată/săptămână

Lapte și alte produse lactate

• Se recomandă continuarea alăptării, în completare cu alimentația diversificată
• Se poate utiliza și formula specială pentru sugar, în completarea laptelui matern sau ca lapte principal, cand alăptarea nu e posibilă (3)
• Se evită consumul de lapte de vacă sau al altui tip de lapte, altele decât laptele matern sau formula specială pentru copii. Este permisă utilizarea laptelui de vacă pentru prepararea hranei, dar în cantitate mică. Acesta are un conținut redus de fier și poate produce mici hemoragii la nivelul intestinului (1, 3).
• Dacă sugarul consumă și alte alimente de origine animală, în mod regulat și în cantitate adecvată, atunci necesarul zilnic de lapte este 200-400 ml, altfel, necesarul va fi de 300-500 ml (4)

Grăsimi

• Surse: lapte matern/formulă, pește, gălbenuș, carne, unt, smântână, uleiuri vegetale
• Se poate adăuga în preparate grăsimi vegetale sau unt: 5 g dacă sugarul consumă regulat alimente de origine animală, 10-20 g, în caz contrar
• Se oferă de 5 ori/săptămână un tip de ulei bogat în omega-3 (ulei de rapiță, in, cânepă), iar în rest un alt ulei vegetal cu omega-6 (ulei de floarea-soarelui) și omega-9 (ulei de măsline) sau unt/smântână
• Se evită uleiurile de cocos și palmier deoarece conțin prea mulți acizi grași saturați

Condimente (mirodenii, ierburi aromate, ceapă, usturoi)

• 1-2 vârfuri de cuțit sunt suficiente pentru a da gust mâncării sugarului; cantitatea se ajustează în funcție de intensitate

Apă și alte băuturi

• Apa e cea mai bună pentru hidratare (apă fiartă și răcită sau apă plată)
• Cantitatea de apă necesară este de 150 ml apă/kg/zi (între 6-12 luni)
• Se evită băuturile cu valoare nutritivă mică (ceai, care în plus, pot să reducă absorbția fierului, suc) (5)

Numărul de mese se va crește treptat, în raport cu vârsta.

• 6-8 luni – 2-3 mese/zi
• 9-23 luni – 3-4 mese/zi
• În plus, se pot oferi 1-2 gustări sănătoase (fructe, biscuiți fără zahăr, etc.).

Numărul meselor depinde de densitatea energetică a alimentelor și cantitatea consumată la fiecare masă. Dacă densitatea energetică a alimentelor este mică sau dacă sugarul mănâncă puțin la o masă, numărul de mese va fi mai mare (4).

Cantitatea de alimente oferite va fi în raport cu vârsta. Nu este necesar să cântăriți farfuria la fiecare masă. Cantitatea este orientativă și depinde de apetitul sugarului, care nu va mânca la fel în fiecare zi.

• 6-8 luni – 5 mese a 180 ml/g
• 9-12 luni – 5 mese a 200 ml/g.

Ce alimente NU oferim copilului până la vârsta de 1 an?

• Sare (suprasolicită funcția renală)
• Zahăr (favorizează apariția cariilor dentare)
• Miere (există risc de contaminare cu Clostridium botulinicum)
• Lapte de vacă
• Ou crud
• Carne, pește nepreparate termic corespunzător sau afumate
• Alimente foarte procesate sau care sunt greu de digerat: mezeluri, mâncăruri gătite prin prăjire sau grase, dulciuri concentrate, băuturi îndulcite, arome artificiale, etc.
• Alimente cu risc de aspirare („înec”): nuci, alune, pop-corn, bucăți de legume tari, bomboane, boabe de struguri, etc. – acestea pot fi pasate
• Băuturi pe bază de cafeină/teină (1, 3, 4)

Când se pot introduce alimentele alergene?

Cele mai frecvente alimente cu potențial alergic sunt: ouăle, laptele, arahidele, nucile, peștele, fructele de mare, grâul și soia.

Ultimele studii contrazic vechile practici în ceea ce privește expunerea la alergeni alimentari. Acestea nu au demonstrat faptul că evitarea sau amânarea introducerii alimentelor cu potențial alergic ar reduce riscul de a dezvolta alergii în viitor. Mai mult, ar putea constitui chiar factor de risc pentru acestea (chiar și la sugarii cu istorc familial de alergii) (2, 3).

Aceste alimente se introduc în cantitate mică și se va urmări atent starea de sănătate a copilului, pentru a putea recunoaște manifestările unei reacții alergice (2).

Glutenul (proteină care se găsește în grâu, secară, ovăz, orz, triticală) se va introduce cu prudență: nu înainte de 4 luni sau mai târziu de 7 luni, în cantități progresiv crescânde, de preferat cu continuarea alăptării. Astfel, se va reduce riscul de a dezvolta boală celiacă și diabet zaharat tip 1 (3, 5).

Cum hrănim sugarul?

Alimentul nou se introduce în cantitate mică (1-2 lingurițe), progresiv crescândă, la începutul mesei (când copilul este flămând) și se oferă cu lingurița. Ulterior, se continuă masa cu lapte. În timp, cantitatea de lapte va scădea, iar masa de lapte va fi înlocuită de alte alimente.

Nu se introduc simultan mai multe alimente. Acestea se vor introduce la un interval de (3) -5-7 zile, pentru a se testa toleranța digestivă.

În cazul în care apar semne de intoleranță la un anumit aliment (vărsături, diaree), acesta va fi suprimat, iar după 1-2 săptămâni se va putea încerca reintroducerea lui cu prudență (2).

Consistența alimentelor se va crește treptat, în raport cu achizițiile copilului.

• Lichide (supe), semisolide (pireuri, carne mixată) – la 6 luni
• Alimente care se pot ține în mână („finger foods”) (bucățele) – de la 8 luni (4).

Regulile de igienă trebuie respectate cu strictețe – spălarea mâinilor copilului și a persoanei care manipulează alimentele și hrănește copilul, igiena alimentelor și a vaselor folosite pentru prepararea și servirea alimentelor (1, 2).

Este nevoie de flexibilitate, perseverență și răbdare. Se va lăsa sugarul să aleagă ceea ce ii place să mănânce, nu i se vor impune propriile preferințe și preconcepții culinare. În cazul în care sugarul refuză un aliment, se poate reîncerca după câteva zile. Un aliment poate fi acceptat chiar și după 8-10 încercări nereușite.

De asemenea, copilul se va încuraja să fie autonom la masă, în acord cu achizițiile sale (4).

E important să oferim confort copilului în timp ce mănâncă. E de preferat alimentarea copilului într-un scaun special pentru masă, unde acesta stă într-o poziție corectă. Atmosfera trebuie să fie plăcută, calmă, lipsită de elemente disturbante. Masa pentru sugar nu este doar o necesitate fiziologică, este un prilej de a învăța, a explora și de comuniune cu părintele. Acesta trebuie să îi vorbească sugarului, să mențină contactul vizual cu acesta și să îi stimuleze curiozitatea pentru alimente (4).