Dialogul imaginar poate stimula gândirea critică
©
Autor: Airinei Camelia
Potrivit cercetărilor publicate în revista Psychological Science, analizarea unui concept sub forma unei dezbateri sau a unui dialog între două părți ajută oamenii să raționeze în mod mai profund și mai sofisticat.
„Imaginarea unor două puncte de vedere opuse duce la o examinare mai coprehensivă a chestiunii. Mai mult decât atât, are un impact asupra modului în care privim cunoștințele: construirea opiniilor opuse îi face pe oameni să considere cunoștințele mai puțin ca adevăruri date și mai mult ca informații ce trebuie dovedite”, afirmă cercetătoarea în psihologie Julia Zavala, autoarea studiului și profesor la Columbia University.
Mulți studenți, și nu numai, întâmpină dificultăți atunci când trebuie să scrie argumentativ, nereușind să cuprindă toate aspectele problemei. Cercetările anterioare au arătat că discuțiile între colegi pot ajuta studenții să depășească aceste limite, însă nu există întotdeauna oportunitatea unor astfel de discuții. Prin urmare, autorii studiului de la Columbia University au testat dacă studenții s-ar putea bucura de beneficiile unui dialog, dar printr-o lucrare scrisă.
Profesorii Julia Zavala și Deanna Kuhn au prezentat unui grup de studenți următoarea situație: doi candidați la primărie propun o serie de rezolvări pentru problemele cu care se confruntă orașul. Studenții au primit o listă cu problemele și o listă cu propunerile de rezolvare ale candidaților. O parte dintre studenți a scris un eseu argumentativ, în care evidențiau meritele fiecărei propuneri de rezolvare, iar o parte dintre studenți a scris un dialog imaginat, între doi analiști care comentau pe marginea propunerilor de rezolvare. Apoi, studenții din ambele grupuri au scris un scurt text de promovare pentru candidatul preferat, pentru un spot TV de două minute.
Analiza textelor a dus la concluzia că studenții care au scris un dialog au inclus mai multe idei distincte, mai multe comparații directe între cei doi candidați, mai multe fraze ce legau direct problemele orașului de propunerile de acțiune și mai multe comparații între candidați, decât studenții care au scris eseuri argumentative. În spotul TV, 20% dintre studenții care au scris un dialog au făcut afirmații nefondate, față de 60% dintre studenții care au scris eseu.
Autorii studiului au concluzionat că argumentarea dialogică i-a ajutat pe studenți să înțeleagă mai bine cele două poziții și diferențele dintre cei doi candidați, printr-o gândire mai ageră și mai profundă.
Sursa: MedicalXpress
„Imaginarea unor două puncte de vedere opuse duce la o examinare mai coprehensivă a chestiunii. Mai mult decât atât, are un impact asupra modului în care privim cunoștințele: construirea opiniilor opuse îi face pe oameni să considere cunoștințele mai puțin ca adevăruri date și mai mult ca informații ce trebuie dovedite”, afirmă cercetătoarea în psihologie Julia Zavala, autoarea studiului și profesor la Columbia University.
Mulți studenți, și nu numai, întâmpină dificultăți atunci când trebuie să scrie argumentativ, nereușind să cuprindă toate aspectele problemei. Cercetările anterioare au arătat că discuțiile între colegi pot ajuta studenții să depășească aceste limite, însă nu există întotdeauna oportunitatea unor astfel de discuții. Prin urmare, autorii studiului de la Columbia University au testat dacă studenții s-ar putea bucura de beneficiile unui dialog, dar printr-o lucrare scrisă.
Profesorii Julia Zavala și Deanna Kuhn au prezentat unui grup de studenți următoarea situație: doi candidați la primărie propun o serie de rezolvări pentru problemele cu care se confruntă orașul. Studenții au primit o listă cu problemele și o listă cu propunerile de rezolvare ale candidaților. O parte dintre studenți a scris un eseu argumentativ, în care evidențiau meritele fiecărei propuneri de rezolvare, iar o parte dintre studenți a scris un dialog imaginat, între doi analiști care comentau pe marginea propunerilor de rezolvare. Apoi, studenții din ambele grupuri au scris un scurt text de promovare pentru candidatul preferat, pentru un spot TV de două minute.
Analiza textelor a dus la concluzia că studenții care au scris un dialog au inclus mai multe idei distincte, mai multe comparații directe între cei doi candidați, mai multe fraze ce legau direct problemele orașului de propunerile de acțiune și mai multe comparații între candidați, decât studenții care au scris eseuri argumentative. În spotul TV, 20% dintre studenții care au scris un dialog au făcut afirmații nefondate, față de 60% dintre studenții care au scris eseu.
Autorii studiului au concluzionat că argumentarea dialogică i-a ajutat pe studenți să înțeleagă mai bine cele două poziții și diferențele dintre cei doi candidați, printr-o gândire mai ageră și mai profundă.
Sursa: MedicalXpress
Data actualizare: 08-06-2020 | creare: 17-03-2017 | Vizite: 1440
Bibliografie
Imagining dialogue can boost critical thinking, link: https://medicalxpress.com/news/2017-03-dialogue-boost-critical.html ©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
- Terapia cognitiv-comportamentală este cel mai eficient tratament pentru tulburările de anxietate socială
- Adulții greșesc adesea când evaluează emoțiile copiilor, indică un nou studiu
- Exercițiile de aerobic ar putea ajuta persoanele cu schizofrenie
- Risc mai mare de depresie pentru tinerii cu experiențe negative pe Facebook
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.intră pe forum