Dezvoltarea sociala si emotionala a prescolarului

Comportamentul social si emotiile prescolarilor se dezvolta odata cu fiecare etapa de varsta si potrivit temperamentului fiecarui copil. Unii prescolari sunt veseli si se adapteaza usor, in vreme ce altii au tendinta de a raspunde negativ in fata unor situatii diverse. Aptitudinile sociale se invata treptat, copilul trecand de la o stare de dependenta si egocentrism la creativitate, independenta si sensibilitate. La inceputul perioadei prescolare copilul este nesigur din punct de vedere afectiv si abia dupa varsta de 4 ani emotiile devin mai profunde si interne, iar copilul reuseste sa-si stapaneasca emotiile sau se le evoce. Sentimentele estetice, intelectuale si morale, precum si descoperirea aspectelor frumoase ale lucrurilor, sunt caracteristice pentru varsta prescolara. Acum, copiii isi extind relatiile sociale in afara familiei si dezvolta aptitudini de joc interactiv si in cooperare cu ceilalti. Copilul prescolar invata sa faca deosebirea dintre "bine" si "rau", incepand sa inteleaga regulile, iar atunci cand greseste, apare sentimentul de vinovatie. Un mediu pozitiv este esential pentru ca prescolarul sa aiba incredere si sa se simta in siguranta. In aceasta privinta parintii trebuie sa ii ofere copilului afectiune, stabilitate, siguranta si oportunitatea de a socializa. Prescolarul achizitioneaza aptitudini sociale interactionand cu ceilalti copii.

Prescolarul isi castiga independenta si autosuficienta cu ajutorul sprijinului si incurajarilor din partea parintilor. Cea mai buna metoda pentru a-i ajuta pe copii sa devina independenti este sa le oferim oportunitatea de a-si asuma responsabilitatea, in masura in care sunt pregatit - ceea ce inseamna ca inainte de a le da o sarcina trebuie sa le solicitam parerea. Este important sa nu-l criticati pe copil atunci cand incearca sa fie independent. Dati-le copiior prescolari sarcini simple - sa faca curatenie atunci cand au varsat ceva pe jos, sa va ajuta la caratul unor obiecte usoare, sa serveasca invitatii, sa agate hainete in cuier, sa aleaga echipamentul si jocurile. La fel de importante ca sarcinile sunt activitatile pe care copilul le realizeaza impreuna cu parintii - plantarea semintelor in gradina, gatitul, jocuri puzzle, modelarea plastilinei, etc.

Dezvoltarea sociala si emotionala la prescolarul mic 3 - 4 ani

• Foloseste cu indemanare lingura si furculita.
• Se spala si se usuca pe maini.
• Se poate imbraca singur, exceptand sireturile si cataramele.
• Dezvolta simtul umorului.
• Arata afectiune pentru familie si prieteni.
• Are o atitudine relaxata si ii place sa se conformeze.

Prescolarul mic abia invata sa-si controleze impulsurile si reuseste sa aiba rabdare, desi pentru perioade foarte scurte de timp. Datorita acestui fapt, copilul poate invata noi aptitudini, precum impartirea jucariilor si asteptarea randului la un joc. La 3 - 4 ani, jocul incepe sa se bazeze din ce in ce mai mult pe imaginatie si totodata apare simtul umorului. Parintii pot incuraja dezvoltarea sociala si emotionala a prescolarului mic prin jocuri care implica asteptarea randului si impartirea ci ceilalti participanti la joc. Desenul este forma principala de exprimare.

Dezvoltarea sociala si emotionala la prescolarul mijlociu 4 - 5 ani

• Se imbraca si dezbraca singur, desi mai are probleme cu sireturile.
• Are preferinte si aversiuni clare.
• Arata empatie.
• Alina prietenii aflati in suferinta.
• Pare sigur pe sine.
• Are deseori un comportament negativ.
• Are nevoie de o "libertate controlata".

Prescolarul cu varsta de 4 - 5 ani simte nevoia sa se joace cu alti copii, insa relatiile cu acestia sunt deseori furtunoase. Cu toate acestea, se bazeaza tot mai putin pe agresiune si invata sa imparta si sa accepte regulile impuse. Prescolarul mijlociu abia invata sa inteleaga sentimentele si nevoile celorlalti. Din punct de vedere emotional, starile copilului trec prin extreme, de la autoritar, la emotiv si rusinos. Se plange si scanceste frecvent. La aceasta varsta incepe sa se dezvolte sentimentul de nesiguranta. Prescolarul mijlociu poate fi gelos pe relatia dintre parinti.

Parintii pot ajuta la dezvoltarea sociala si emotionala a prescolarilor, oferindu-le posibilitatea de a participa la activitatile casnice zilnice, stabilind limite pe care sa le respecte de fiecare data, asigurand copilului un mediu social pentru a se juca si a-si dezvolta creativitatea, oferind copilului incredere in sine prin evidentierea activitatilor la care copilul se descurca bine, ajutandu-l pe prescolar sa fie responsabil si incercand sa priveasca lucrurile din perspectiva copilului.

Dezvoltarea sociala si emotionala la prescolarul mare 5 - 6, 7 ani

• Poate indeplini sarcini simple - curata cartofi, uda plantele, agata hainutele, etc.
• Isi alege prietenii dupa personalitate si interese.
• Poate avea o conversatie de lunga durata.
• Incepe sa se compare cu ceilalti copii.
• Incepe sa inteleaga punctul de vedere al altor persoane.
• Imparte si se joaca cu ceilalti copii.
• Ii place responsabilitatea si este capabil, in anumite limite, de autocritica.

La varsta de 5 - 6 ani familia si in special mama reprezinta centrul lumii copilului, astfel incat acesta devine deseori anxios atunci cand mama pleaca. Prescolarul la aceasta varsta este calm si prietenos, se joaca cu alte fetite si baieti, desi prefera membrii aceluiasi sex. Perioada 5 - 6 ani este caracterizata de simtul conformismului - copilul ii critica pe cei care nu se conformeaza.

Din punct de vedere emotional, la varsta de 5 - 6 ani prescolarul este stabil si s-a acomodat bine mediului; este posibil sa se teama de intuneric sau de caini, desi fobiile nu sunt specifice pentru aceasta varsta. Atunci cand este obosit, copilul poate sa-si muste unghiile, sa clipeasca repede, sa-si suga degetul, sa-si dreaga vocea, etc. Copilul este preocupat sa le faca pe plac adultilor si se simte jenat cu usurinta.

Parintii trebuie sa le ofere prescolarilor posibilitatea de a initia conversatii si sa ia in considerare punctul acestora de vedere. Cu ajutorul parintilor, copilul invata sa aprecieze diferentele individuale. Incercati sa nu trivializati lucrurile de care copii se tem sau se simt rusinati. Ocazional, copiii la aceasta varsta mint, din dorinta de a le face pe plac adultilor. Aceste minciuni nu sunt atat de grave incat sa fie aspru pedepsite; mai degraba, parintele trebuie sa il ajute pe prescolar sa isi asume responsabilitatea.

La varsta de 6 - 7 ani majoritatea baietilor se identifica cu tata si o pot invinovati pe mama pentru toate lucrurile rele. Copiii se pot identifica si cu adultii din afara familiei - invatatori, vecini, etc. Prieteniile sunt instabile, iar prescolarul se poate purta chiar urat cu ceilalti copii. Copilul poate esua la scoala, daca asteptarile sunt prea ridicate. Prescolarul schimba regulile dupa bunul plac si ii place sa fie invingator, cu orice pret. Parintii trebuie sa-l ajute sa aiba un comportament social adecvat si sa accepte situatiile in care nu poate castiga.

Prescolarul mare accepta cu dificultate criticile si este foarte sensibil emotional; fiinta sa este centrul universului sau si are tendinta de a se lauda. In general, copiii la aceasta varsta vor multe, sunt rigizi si negativisti, se adapteaza greu si poate reaparea comportamentul violent - crizele de furie. Parintii trebuie sa dea copilului libertate si timp, pentrua se adapta in propriul ritm. Limitele trebuie sa fie rezonabile si sa fie explicate copilului.

La sfarsitul perioadei prescolare, un copil ce a avut parte de o dezvoltare psihosociala sanatoasa, a invata sa:
• isi foloseasca imaginatia si isi largeste aptitudinile prin diverse jocuri;
• coopereze cu ceilalti;
• sa fie lider si totodata sa ii urmeze pe altii.
Atunci cand este dominat de sentimentul de vinovatie, copilul:
• este temator;
• se automarginalizeaza in grupurile de copii;
• continua sa fie dependent de parinti, in mod nejustificat;
• dezvoltarea aptitudinilor si a imaginatiei este restrictionata.