Descoperirea unui mecanism molecular implicat în autismul idiopatic

©

Autor:

Descoperirea unui mecanism molecular implicat în autismul idiopatic

Autismul, o tulburare neurodezvoltată caracterizată prin dificultăți de comunicare și comportament social, rămâne parțial învăluit în mister. Aproximativ 20% dintre cazuri sunt legate de mutații genetice specifice, dar originea majorității cazurilor – denumite autism idiopatic – rămâne necunoscută.
Un studiu recent realizat de o echipă de cercetători condusă de Dr. Raúl Méndez și Dr. Xavier Salvatella de la Institutul de Cercetare în Biomedicină din Barcelona (IRB Barcelona) a descoperit un mecanism molecular ce explică asocierea unor alterări ale proteinei neuronale CPEB4 cu autismul idiopatic. Publicat în revista Nature, studiul evidențiază rolul unui microexon neuronal – un fragment genetic esențial – în menținerea funcționării corecte a acestei proteine în neuroni.

Rolul microexonilor în funcționarea neuronală

Ce sunt microexonii?

Microexonii sunt segmente mici de material genetic esențiale pentru funcționarea proteinelor neuronale. Cercetările anterioare au arătat că, în cazul persoanelor cu autism, proteina CPEB4 este privată de un astfel de microexon, ceea ce îi afectează flexibilitatea și dinamica în neuronii cerebrali.

Rolul proteinei CPEB4

Proteina CPEB4 formează condensate moleculare – structuri asemănătoare unor picături – în interiorul celulelor. Aceste condensate stochează moleculele de ARN mesager (mRNA) într-o stare inactivă, permițând eliberarea lor doar în momentele necesare, pentru a produce proteine esențiale dezvoltării și funcționării neuronale. Lipsa microexonului afectează dinamica acestor condensate, ducând la formarea unor agregate solide, care împiedică eliberarea mRNA-urilor esențiale.

Metodologia studiului

Studiul a utilizat metode interdisciplinare, incluzând biochimia, biologia celulară, biofizica și neuroștiințele, pentru a investiga:

  • Rolul microexonului în dinamica condensatelor CPEB4: S-a demonstrat că microexonul menține stabilitatea și dinamismul acestor structuri.
  • Impactul absenței microexonului asupra mRNA-urilor neuronale: Agregatele solide formate în lipsa microexonului blochează eliberarea genelor implicate în dezvoltarea neuronală, multe dintre acestea fiind legate anterior de autism.
  • Implicarea în dezvoltarea neuronală: Absența microexonului determină întreruperi ale dezvoltării neuronale, contribuind la manifestările comportamentale și cognitive ale autismului.

Rezultate cheie

  1. Impactul lipsei microexonului: Neuronii lipsiți de microexonul specific nu pot elibera corect mRNA-urile stocate, ceea ce reduce producția proteinelor necesare dezvoltării cerebrale.
  2. Legătura cu simptomele autismului: Disfuncționalitățile observate explică diversitatea simptomelor din spectrul autismului idiopatic și severitatea variabilă a acestora.
  3. Implicarea în îmbătrânirea neuronală: Condensatele proteice își pierd plasticitatea odată cu vârsta, ceea ce ar putea contribui la tulburările neurodegenerative.

Posibile direcții terapeutice

Un aspect promițător al studiului este posibilitatea restaurării funcției CPEB4 prin introducerea microexonului lipsă. Cercetătorii explorează acum utilizarea unor secvențe scurte de aminoacizi pentru a reface funcționarea proteinei și a inversa eventual simptomele asociate. Această abordare necesită însă teste extensive în modele animale și dezvoltarea unor metode sigure de livrare a acestor secvențe.

Colaborări interdisciplinare

Acest studiu a fost realizat prin colaborarea a numeroase instituții internaționale, printre care IRB Barcelona, Centro de Biología Molecular Severo Ochoa, Universitatea din Hong Kong, Universitatea din Barcelona și alte centre prestigioase. Proiectul a fost finanțat de Agenția de Cercetare de Stat și Consiliul European pentru Cercetare.

Concluzii

Descoperirea rolului microexonului neuronal în dinamica proteinelor CPEB4 oferă o perspectivă inovatoare asupra mecanismelor moleculare implicate în autismul idiopatic. Aceste descoperiri deschid noi direcții pentru dezvoltarea terapiilor care ar putea îmbunătăți viața persoanelor afectate de această tulburare complexă.


Data actualizare: 06-12-2024 | creare: 06-12-2024 | Vizite: 134
Bibliografie
Garcia-Cabau, C., et al. (2024).
Mis-splicing of a neuronal microexon promotes CPEB4 aggregation in ASD.
Nature.
doi.org/10.1038/s41586-024-08289-w.

Image by freepik
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!


Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Animalele de companie benefice pentru copiii cu autism (studiu)
  • O nouă descoperire privind bazele genetice ale autismului
  • Mișcările oculare ar putea sta la baza unor noi metode de diagnostic al autismului
  •