Descoperirea mecanismului care determină sindromul de intestin iritabil

Mecanismul din spatele sindromului de intestin iritabil a fost descoperit în cadrul unui nou studiu realizat de cercetătorii de la KU Leuven. Rezultatele ar putea fi folosite pentru tratamente noi, eficiente atât în cazul acestei afecțiuni, cât și în cazul altor intoleranțe alimentare.
Sindromul intestinului iritabil (SII) afectează aproximativ 20% din populația globului, prezentând simptome precum dureri de stomac sau disconfort sever după masă. Deși dietele fără gluten și alte limitări în alimentație pot contribui la scăderea disconfortului, sindromul afectează de multe ori calitatea vieții pacienților. Mecanismul fiziopatologic era, până acum, necunoscut, pacienții nefiind alergici la alimentele consumate și neavând alte afecțiuni cunoscute, precum boala celiacă. Profesorul Guy Boeckxstaens, gastroenterolog la KU Leuven și autor principal al studiului, afirmă: „Foarte des acești pacienți nu sunt luați în serios de către medici. Lipsa unui răspuns alergic este folosită ca argument pentru a cataloga simptomele drept inofensive, fără o problemă în fiziologia intestinului. Prin intermediul studiului nostru, oferim dovezi suplimentare că avem de-a face cu o boală reală.”

Activitatea de cercetare a echipei de la KU Leuven a dezvăluit un mecanism care leagă anumite alimente de activarea celulelor eliberatoare de histamină, provocând durerea și disconfortul ulterior. Blocarea histaminei, o componentă importantă a sistemului imunitar, îmbunătățește starea persoanelor cu sindrom de intestin iritabil. Pentru aceste descoperiri, cercetătorii au plecat de la ideea că o intoleranță ar apărea prin consumul unui aliment în timp ce există o infecție gastrică. Astfel, au infectat stomacul șoarecilor cu un virus și, în același timp, i-au hrănit cu ovalbumină, o proteină din albușul de ou, frecvent utilizată în experimente ca model de antigen alimentar. Un antigen este orice moleculă care provoacă un răspuns imun. Odată ce infecția a fost eliminată, șoarecii au primit din nou ovalbumină, pentru a vedea dacă sistemul lor imunitar a devenit sensibilizat la aceasta. Rezultatele au fost afirmative: ovalbumina a provocat activarea mastocitelor, eliberarea histaminei și intoleranța digestivă cu dureri abdominale. Acestea nu au apărut la șoarecii care nu au fost infectați cu virusul, primind doar ovalbumină.

Cercetătorii au reușit apoi să descopere seria de evenimente din răspunsul imun care a conectat ingestia de ovalbumină cu activarea mastocitelor. Acest răspuns imun s-a produs doar în partea intestinului infectată de patogenii prezenți, nu a determinat o reacție alergică generalizată. Profesorul Boeckxstaens consideră că acest amănunt indică un spectru de boli imune legate de alimente. „La un capăt al spectrului, răspunsul imun la un antigen alimentar este foarte local, ca în sindromul de intestin iritabil. La celălalt capăt al spectrului este alergia alimentară, cuprinzând o stare generalizată de activare severă a mastocitelor, cu impact asupra respirației, tensiunea arterială și așa mai departe.”

Numărul relativ mic de persoane implicate în studiu impune o confirmare suplimentară. Un studiu clinic mai amplu al tratamentului antihistaminic pentru sindromul intestinului iritabil este în curs de desfășurare. „Dar cunoașterea mecanismului care duce la activarea mastocitelor este crucială și va duce la noi terapii pentru acești pacienți.”, adaugă profesorul. „Mastocitele eliberează mult mai mulți compuși și mediatori pe lângă histamină, deci dacă putem bloca activarea acestor celule, cred că putem avea o terapie mult mai eficientă. ”

sursa: Science Daily
foto: KU LEUVEN | © Shutterstock