Depășirea stigmatizării pentru a iniția din timp conversații despre declinul cognitiv

Studiile sugerează că până la 40% din cazurile de Alzheimer și demențe asociate pot fi parțial atribuibile factorilor de risc modificabili, cum ar fi hipertensiunea, inactivitatea fizică, pierderea auzului, consumul excesiv de alcool, fumatul și izolarea socială. Eforturile de prevenție primară, cum ar fi schimbările de stil de viață, intervențiile timpurii pentru factorii de risc clinic tratibili și ameliorarea determinanților sociali ai sănătății cognitive slabe, ar putea ajuta la atenuarea sarcinii societale asociate cu Alzheimer și demențele asociate.
Studiul FINGER (Finnish Geriatric Intervention Study to Prevent Cognitive Impairment and Disability) a demonstrat că o intervenție multidomenială legată de stilul de viață poate oferi beneficii cognitive persoanelor în vârstă cu risc de Alzheimer și demențe asociate.

Această sinteză extinsă se concentrează pe înțelegerea barierelor și facilitatorilor conversațiilor dintre medicii de îngrijire primară și pacienți despre sănătatea creierului și preocupările cognitive în îngrijirea primară, bazându-se pe o revizuire sistematică a literaturii existente și considerații practice pentru clinicieni.

Revizuirea a fost realizată conform declarației PRISMA 2020, folosind baze de date precum PubMed, Scopus, Web of Science și Cochrane Library, cu termeni legați de „sănătatea creierului”, „disfuncție cognitivă”, „declin cognitiv” și „demență”. Au fost incluse studiile care au evaluat percepțiile cogniției sau conversațiile medici primari-pacient despre sănătatea creierului înainte de evaluarea formală sau diagnosticul de afectare cognitivă ușoară/Alzheimer și demențe asociate.

Rezultate

Din 5.547 de înregistrări unice identificate, 22 de articole reprezentând 19 studii unice au fost incluse. Majoritatea studiilor au explorat percepțiile cogniției sau interacțiunile furnizor-pacient în contextul plângerilor cognitive ale unui pacient. Patru teme principale au fost identificate:

• reticența medicilor primari de a discuta despre sănătatea creierului și preocupările cognitive,
• reticența pacienților de a ridica preocupări cognitive,
• comunicarea deficitară a dovezilor pentru a ghida clinicienii în dezvoltarea planurilor de tratament care abordează declinul cognitiv și
• influența contextului social și cultural asupra percepțiilor despre sănătatea creierului și cogniție.

Temele identificate subliniază importanța încadrării discuțiilor despre sănătatea creierului și preocupările cognitive ca parte a îngrijirii primare de rutină, traducerea clară a cunoștințelor despre eficacitatea intervențiilor pentru sănătatea creierului pentru a reduce nihilismul terapeutic și parteneriatul cu comunitățile pentru a adapta educația la contextele sociale și culturale ale pacienților. Implementarea abordărilor la nivel de sistem este esențială pentru a facilita aceste conversații între medicii primari și pacienții lor. Cercetările viitoare ar trebui să identifice bariere suplimentare care împiedică conversațiile timpurii despre sănătatea creierului și cogniție între medicii primari și pacienții lor și să evalueze eficacitatea și fezabilitatea abordărilor interpersonale și la nivel de sistem pentru a aborda aceste bariere.

sursa: News Medical