Cum se formează memoria pe termen lung

Cum se formează memoria pe termen lung

©

Autor:

Cum se formează memoria pe termen lung

Cercetătorii au identificat un mecanism prin care se formează memoria pe termen lung. Rezultatele ar putea fi relevante pentru tratamentul tulburărilor de memorie patologice sau care apar o dată cu vârsta. Ele au fost publicate în revista Nature.
La momentul actual se cunoaÈ™te locul unde se formează amintirile dar mecanismul este încă neelucidat.

Acum, cercetătorii de la Universitatea Harvard sugerează un proces esențial pentru consolidarea amintirilor și rememorare. Este vorba despre un mecanism prin care neuronii din hipotalamusul șoriceilor adulți reglează semnalele pe care le primesc de la alți neuroni.

Oamenii de È™tiință au observat că experienÈ›ele noi activau populaÈ›ii mici de neuroni din hipocamp, care exprimau 2 gene, Fos È™i Scg2. Aceste gene permit neuronilor să regleze semnalele de la interneuronii inhibitori, care stopează excitarea neuronală. În acest fel, ca È™i răspuns la o experiență, grupuri mici de neuroni împrăștiaÈ›i ar putea forma legături persistente, cu activitate coordonată. Mecanismul poate permite neuronilor să comunice mai bine unul cu celălalt, astfel încât următoarea dată când este necesară reamintirea, neuronii să trimită semnale sincrone.

Rolul genei Fos

Pentru a forma amintiri, creierul trebuie să înmagazineze o experiență la nivel neuronal. Oamenii de È™tiință au investigat acest proces focusându-se pe gena Fos.

Activarea unui neuron determină activarea în câteva minute a genei Fos. Cercetătorii au emis ipoteza conform căreia gena Fos ar juca un rol esenÈ›ial în procesul de învățare È™i memorare. Ei au expus È™oricei de laborator la medii noi, observând neuronii piramidali, care sunt celulele principale ale hipocampusului. Oamenii de È™tiință au descoperit că, după o nouă experiență, populaÈ›ii relativ risipite de neuroni exprimau gena Fos.

În următoarea etapă, ei au inhibat exprimarea genei Fos de către aceÈ™ti neuroni. Cobaii la care s-a produs această inhibiÈ›ie au avut deficienÈ›e importante de memorie atunci când au trebuit să se descurce într-un labirint. Prin urmare, rezultatele arată că gena are un rol esenÈ›ial în formarea amintirilor.

Apoi, cercetătorii au studiat diferenÈ›ele între neuronii care exprimau gena Fos È™i cei care nu exprimau. Potrivit rezultatelor, activitatea neuronilor care exprimau Fos a fost cel mai puternic afectată de 2 tipuri de interneuroni. AceÈ™ti neuroni care exprimau Fos primeau numeroase semnale inhibitorii de la un tip de interneuroni È™i puÈ›ine semnale inhibitorii de la celălalt tip. Aceste semnalizări nu existau la neuronii cu expresie genică blocată.

Conform oamenilor de știință, interneuronii pot regla momentul și cantitatea activată de neuroni care exprimă Fos.

Rolul genei Scg2

În continuare, cercetătorii au testat funcÈ›ia genei Fos, care codifică pentru o proteină cu rol de factor de transcriptie. Utilizând secvenÈ›ierea unicelulară È™i teste genomice pentru a identifica genele activate de Fos, ei au observat că gena Scg2 joacă un rol important în reglarea semnalelor inhibitorii.

La È™oriceii cu Scg2 inhibată, neuronii din hipocampus care exprimau gena Fos păreau să raporteze defecte de semnalizare de la ambele tipuri de interneuroni. De asemenea, aceÈ™ti cobai aveau tulburări de ritm gama È™i teta la nivelul creierului, care sunt esenÈ›iale pentru buna funcÈ›ionare a procesului de memorie È™i învățare.

Studiile anterioare au demonstrat că Scg2 codifică pentru o proteină neuropeptidică care poate fi clivată în 4 forme. Actualul studiu a arătat că neuronii par să folosească aceste neuropeptide pentru a ajusta semnalele primite de la interneuroni. Rezultatele sugerează că, după o experiență nouă, un mic grup de neuroni exprimă simultan gena Fos, activând Scg2 È™i neuropeptidele derivate din ea. Deoarece interneuronii au multe ramificaÈ›ii È™i astfel pot să trimită simultan semnal la mai multe celulele, există posibilitatea ca un grup mic de neuroni să influenÈ›eze formarea amintirilor.

DeÈ™i rezultatele sunt importante pentru o înÈ›elegere mai bună a memoriei, există numeroase mecanisme înca care trebuie descoperite.

sursa: Science Daily


Data actualizare: 28-12-2020 | creare: 28-12-2020 | Vizite: 872
Bibliografie
How neurons form long-term memories: https://www.sciencedaily.com/releases/2020/12/201209140348.htm
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Fotografiile ne pot afecta memoria
  • Grupa de sânge ar putea influenÈ›a pierderea memoriei
  • Curiozitatea influenÈ›ează creierul să înveÈ›e È™i să memoreze mai bine
  • Forumul ROmedic - întrebări È™i răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum