Cum pot fi livrate medicamentele doar în zonele din corp afectate de boală?

Livrarea medicamentelor bazate pe ARN interferic, utilizate în mod uzual pentru prevenirea formării proteinelor dăunătoare, în tratamentul unor boli severe, precum cancerul, se va putea realiza doar în acele părți din corp afectate.
Livrarea sistemică a medicamentelor într-un anumit loc este adesea dificil de realizat, din cauza degradării rapide a acidul ribonucleic interferent, astfel că, în multe cazuri, medicamentele devin ineficiente. Prevenirea degradării siRNA (ARN interferent mic) a reprezentat unul dintre obiectivele cercetătorilor, numeroase modalități de legare a moleculelor de ARN interferic mic cu diverse materiale fiind testate până în prezent.

Conform unor noi cercetări, realizată de către oamenii de știință de la Universitatea Illinois, un gel special, pe bază de hidrogel compatibil biologic, cuplat chimic cu un ARN bicatenar de mici dimensiuni, va putea fi utilizat ca transportator în livrarea medicamentelor sau a produselor biologice direct în anumite zone din corp. Una dintre problemele pe care au fost nevoiți să o depășească cercetătorii de la Universitatea Illinois a fost aceea a difuzării rapide în celule și țesuturi a medicamentului, ca urmare a încărcării sale în hidrogeluri. Această limitare a tehnologiei lor a fost depășită prin dezvoltarea unei strategii unice de hidrogel care permite un control mai mare asupra eliberării de molecule siRNA în timp. Plasarea hidrogelului într-un mediu bazat pe apă, precum un organism biologic, ajută la eliberarea prelungită a medicamentului. Această tehnologie ar putea fi utilizată pentru prevenirea în viitor a dezvoltării proteinelor cunoscute pentru a promova anumite boli ori pentru a ajuta la transformarea celulelor stem în celule necesare pentru repararea țesuturilor afectate.

În studii anterioare, alți cercetători au obținut un succes de scurtă durată în legarea moleculelor siRNA pentru a forma nanoparticule care să permită pătrunderea medicamentelor în celule. Majoritatea acestor studii nu au avut ratele dorite de țintire a celulelor, fiind necesare multe doze suplimentare pentru obținerea efectului dorit. O astfel de abordare, ce solicită creșterea dozei uzuale, crește semnificativ riscul de apariție a unor reacții adverse nedorite.

Sursa: Science Daily