Copilul meu are nevoie de aparat dentar?
„Copilul meu are nevoie de aparat dentar?” este o întrebare pe care mulÈ›i părinÈ›i È™i-o pun la un moment dat. Este bine ca părintele să fie informat asupra momentului cel mai potrivit pentru a se prezenta la o consultaÈ›ie de specialitate. Medicul pediatru sau medicul dentist vă pot semnala mici nereguli, dar diagnosticul unei anomalii dento-maxilare si necesitatea instituirii unui tratament ortodontic pot fi indicate doar de medicul ortodont.
Academia Americana de Ortodontie È™i Stomatologie Pediatrică recomandă ca prima consultaÈ›ie stomatologică să aiba loc la varsta de aproximativ 1 an. Totodata este recomandata o evaluare ortodontică atunci când erupe primul dinte permanent, în jurul vârstei de 6-7 ani.
Chiar dacă nu vi se pare nimic suspect, este oricum indicat un consult ortodontic în această perioadă, deoarece unele tipuri de anomalii transmise genetic, cu caracter ereditar pot fi tratate corect È™i complet mai ales în acest interval. Dacă părintele a prezentat de-a lungul vieÈ›ii anomalii dentomaxilare (ocluzie adâncă, ocluzie inversă, diferite agenezii dentare) atunci există o È™ansă ca È™i copilul să moÈ™tenească aceleaÈ™i forme.
Nu toate incongruenÈ›ele sunt È™i permanente sau necesită tratament. Un exemplu este în cazul erupÈ›iei incisivilor laterali. Incisivii inferiori erup după incisivii centrali superiori sau în acelaÈ™i timp È™i de aceea vor avea o poziÈ›ie lingualizată. Incisivii laterali superiori erup într-o poziÈ›ie uÈ™or palatinizată, dar pe măsură ce incisivii centrali migrează către planul de ocluzie, îi vor degaja È™i incisivul lateral îÈ™i va relua poziÈ›ia normală. Orientarea în labioversie, cu o uÈ™oară rotaÈ›ie a incisivului lateral este expresia relaÈ›iei pe care rădăcina incisivului lateral o are cu mugurele caninului permanent. Ar fi o greÈ™eală ca astfel de poziÈ›ii fiziologie să fie interpretate ca anomalii È™i să fie tratate, dar necesitatea instituirii unui tratament o poate hotărî doar medicul ortodont.
Idealul tratamentului ortodontic este conÈ™tientizarea părinÈ›ilor È™i intervenÈ›ia timpurie (de preferabil din dentiÈ›ia mixtă), deoarece un tratament ortodontic precoce este È™i mai uÈ™or de suportat de copil È™i mai ieftin pentru părinte, cu efecte stabile în timp (gradul de recidivă este mult mai scăzut).
Academia Americana de Ortodontie È™i Stomatologie Pediatrică recomandă ca prima consultaÈ›ie stomatologică să aiba loc la varsta de aproximativ 1 an. Totodata este recomandata o evaluare ortodontică atunci când erupe primul dinte permanent, în jurul vârstei de 6-7 ani.
Până la vârsta de 6 ani - dentiÈ›ia temporară
În dentiÈ›ia temporară (până la 6 ani) este necesar ca părintele să revizuiască următoarele următoarele semne È™i să se corecteze unele obiceiuri vicioase:- La naÈ™tere, arcada superioară a sugarului trebuie să o depășească pe cea inferioară, existând un decalaj sagital; orice modificare de la această situaÈ›ie ridică semne de alarmă È™i trebuie È›inută sub supraveghere.
- În etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare sunt incriminaÈ›i factorii funcÈ›ionali. Printre aceÈ™tia, un rol important este acordat lipsei stimulilor care produc mezializările fiziologice ale mandibulei. De exemplu: lipsa alimentaÈ›iei naturale, a alăptării, privează mandibula de miÈ™cările de propulsie necesare modelării funcÈ›ionale a articulaÈ›iei temporo-mandibulare È™i apariÈ›ia primei mezializări fiziologice a mandibulei. Regimurile alimentare care nu favorizează o masticaÈ›ie activă cu miÈ™cări ample ale mandibulei È™i o abrazie fiziologică va frâna dezvoltarea în plan sagital a mandibulei È™i instalarea celei de-a doua mezializări fiziologice.
- Copilul prezintă o respiraÈ›ia orală sau mixtă. RespiraÈ›ia orală are o acÈ›iune complexă. Ea favorizează apariÈ›ia maxilarului îngust, care È›ine mandibula într-o poziÈ›ie distalizată, nepermiÈ›ându-i în acelaÈ™i timp să crească.
- Copilul prezintă obiceiuri vicioase de sugere a policelui sau a altor degeÈ›ele, posturi vicioase, sprijinirea mentonului pe pumn, propulsie a mandibulei sau interpoziÈ›ia diverselor obiecte sau a obrazului, muÈ™carea buzei inferioare sau superioare; toate aceste biceiuri vicioase sunt un factor etiologic important în declanÈ™area anomaliilor dento-maxilare.
- Dacă în jurul vârstei de 4-6 ani copilul prezintă un zâmbet perfect, fără spaÈ›ieri între dinÈ›ii de lapte este un semnal de alarmă asupra unui deficit de spaÈ›iu. Diastemele È™i tremele sunt considerate o expresie a creÈ™terii maxilarelor sub impulsul mugurilor dinÈ›ilor permanenÈ›i din zona frontală, mult mai mari ca cei temporari. DinÈ›ii de lapte sunt mult mai mici în diametru decât cei permanenÈ›i, aÈ™a că, dacă sunt aliniaÈ›i perfect înseamnă că dintele permanent nu va mai avea spaÈ›iu suficient să erupă sau că nu va exista spaÈ›iu suficient pe întreaga arcadă pentru erupÈ›ia tuturor dinÈ›ilor permanenÈ›i. SpaÈ›ii mai importante apar la maxilar între incisivul lateral È™i caninul de lapte, iar la mandibulă între caninul È™i primul molar temporar (tremele primatelor).
- Pierderea prematură a dinÈ›ilor temporari (prin complicaÈ›ii ale cariei, traumatism, extracÈ›ie), contactele premature sau obturaÈ›iile necorespunzătoare - toÈ›i sunt factori generatori de dezechilibre ocluzo-articulare. Pierderea precoce a molarului secund temporar determină deplasarea sau înclinarea molarului prim permanent È™i pierderea spaÈ›iului de erupÈ›ie a premolarului doi.
Între 6-12 ani - dentiÈ›ia mixtă
În dentiÈ›ia mixtă (între 6 È™i 12 ani) se urmăresc:- De la 5 la 6 ani arcada temporară va trece în mod normal (datorită erupÈ›iei primului molar) de la forma de semicerc la cea de elipsă. ApariÈ›ia unor forme de arcadă modificate (cum ar fi arcada în formă de „V”, trapez, omega) este un semn timpuriu al unei compresiuni de maxilar sau al unei protruzii maxilare în contextul unor obiceiuri vicioase sau disfuncÈ›ii.
- În mod normal copilul atunci când muÈ™că pe măsele, copilul trebuie să prezinte o acoperire a dinÈ›ilor inferiori de către cei superiori de aproximativ 1/3 È™i fiecare dinte trebuie să prezinte un contact în două sau trei suprafeÈ›e cu dinÈ›ii de pe arcada opusă. Orice modificare de la această stare de normalitate trebuie semnalizată unui specialist. Ocluzia adâncă (când incisivii superiori îi acoperă în totalitate pe cei inferiori), ocluzia cap la cap sau ocluzia deschisă sunt semne ale unei evoluÈ›ii către anomalii dentomaxilare. Ocluzia deschisă (dinÈ›ii nu au contact cu antagonistul) produsă prin interpoziÈ›ii (muÈ™carea obrazului, È›inerea pixului între dinÈ›i etc.) atrage atenÈ›ia È™i necesită tratament etiologic de reeducare sau decondiÈ›ionare.
- IncongruenÈ›ele dento-alveolare nu anunță în mod special o situaÈ›ie identică È™i în dentiÈ›ia permanentă, ele totuÈ™i trebuie È›inute sub supraveghere în timpul erupÈ›iei dinÈ›ilor permanenÈ›i.
- Obiceiurile vicioase sau comportamentele musculare anormale care nu au fost corectate din timpul dentiÈ›iei temporare au acum un mai mare efect la nivel scheletal È™i pot duce la ocluzii încruciÈ™ate, laterodeviaÈ›ii mandibulare.
- Cariile sunt din nou un factor de temut în dezvoltarea aparatului dento-maxilar, mai ales cariile dinÈ›ilor laterali, deoarece ei au un rol vital în înălÈ›area ocluziei. Problema cel mai des întâlnită, din păcate, este caria molarului prim permanent care erupe la 6 ani È™i care deseori se pierde chiar înainte de încheierea erupÈ›iei tuturor celorlalÈ›i dinÈ›i permanenÈ›i. Probleme deosebite ridică È™i pierderea prematură a molarului secund temporar, deoarece molarul prim permanent migrează în spaÈ›iul rezultat prin edentaÈ›ie, premolarul secund ce urmează să erupă pe locul molarului doi temporar pierzându-È™i parÈ›ial spÈ›iul de erupÈ›ie, sau putând rămâne chiar inclus, ceea ce va duce la apariÈ›ia de incongruenÈ›e în zona laterală.
Chiar dacă nu vi se pare nimic suspect, este oricum indicat un consult ortodontic în această perioadă, deoarece unele tipuri de anomalii transmise genetic, cu caracter ereditar pot fi tratate corect È™i complet mai ales în acest interval. Dacă părintele a prezentat de-a lungul vieÈ›ii anomalii dentomaxilare (ocluzie adâncă, ocluzie inversă, diferite agenezii dentare) atunci există o È™ansă ca È™i copilul să moÈ™tenească aceleaÈ™i forme.
Nu toate incongruenÈ›ele sunt È™i permanente sau necesită tratament. Un exemplu este în cazul erupÈ›iei incisivilor laterali. Incisivii inferiori erup după incisivii centrali superiori sau în acelaÈ™i timp È™i de aceea vor avea o poziÈ›ie lingualizată. Incisivii laterali superiori erup într-o poziÈ›ie uÈ™or palatinizată, dar pe măsură ce incisivii centrali migrează către planul de ocluzie, îi vor degaja È™i incisivul lateral îÈ™i va relua poziÈ›ia normală. Orientarea în labioversie, cu o uÈ™oară rotaÈ›ie a incisivului lateral este expresia relaÈ›iei pe care rădăcina incisivului lateral o are cu mugurele caninului permanent. Ar fi o greÈ™eală ca astfel de poziÈ›ii fiziologie să fie interpretate ca anomalii È™i să fie tratate, dar necesitatea instituirii unui tratament o poate hotărî doar medicul ortodont.
Dupa 12 ani - dentiția permanentă
În dentiÈ›ia permanentă (după vârsta de 12 ani) se apelează cel mai des la medicul ortodont, din neferice È™i destul de târziu în unele cazuri. Cele mai acuzate probleme sunt cele de estetică dentară determinate de incongruenÈ›ele dento-alveolare, dar cu ocazia aceasta mai sunt descoperite anomalii dentomaxilare de fond. Dacă totuÈ™i în dentiÈ›ia permanentă apar: ocluziile deschise, ocluziile inverse, ocluziile adânci, ectopii sau entopii dentare (dintele este plasat în afara perimetrului arcadei dentare), rotaÈ›ii în ax ale dinÈ›ilor sau incongruenÈ›e, absenÈ›a unor dinÈ›i permanenÈ›i care nu au erupt sau persistenÈ›a pe arcadă a dinÈ›ilor temporari după timpul normal de cădere, treme, diasteme, este indicată prezentarea la un medic ortodont, pentru că orice afecÈ›iune netratată poate duce în timp la complicaÈ›ii locale sau loco-regionale grave, uneori chiar la edentaÈ›ii.Idealul tratamentului ortodontic este conÈ™tientizarea părinÈ›ilor È™i intervenÈ›ia timpurie (de preferabil din dentiÈ›ia mixtă), deoarece un tratament ortodontic precoce este È™i mai uÈ™or de suportat de copil È™i mai ieftin pentru părinte, cu efecte stabile în timp (gradul de recidivă este mult mai scăzut).
Data actualizare: 06-09-2020 | creare: 04-06-2013 | Vizite: 5236
Bibliografie
1. Valentina Dorobat, D. Stanciu — Ortodontie și Ortopedie Dento-faciala, Editura medicala, Bucuresti, 20032. Laura Mitchell - An Introduction To Orthodontics, Oxford University Press, 1998
3. Georgeta Zegan - Ortodonție și Ortopedie Dento-facială, Editura Tehnopress, Iasi, 2005
4. William R. Proffit, Henry W. Fields, David M. Sarver - Contemporary Orthodontics 5th Edition
©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.- Aparat dentar fix la varsta de 10 ani ?
- Coroane dentare
- Aparat dentar fix
- Aparat dentar
- Aparat dentar pe dinti plombati
- Aparat ortodontic - se poate pune aparat dentar la8-9zile dupa extractia unei masele?
- Absces dentar la mai multi dinti
- Aparat dentar copil