Contracția capsulară

Contracția capsulară este una dintre cele mai întâlnite complicații care pot apărea în urma implantului mamar. Conform statisticilor această problemă de sănătate afectează între 0,5 și 30% dintre persoanele care apelează la implant de sân. Aici intră atât persoane care solicită o mărire de sân din motive estetice cât și în cazul persoanelor care își doresc reconstrucția sânului/sânilor după masectomie. (1,2)

Dacă implantul mamar este din soluție salină sau silicon contracția capsulară poate duce la deformarea sânului, întărirea sa sau chiar apariția durerii. Tratamentul poate fi de natură chirurgicală sau nu și depinde de la caz la caz, în funcție de severitate.

Ce este contracția capsulară?

Contracția capsulară constă în formarea de capsule de țesut în jurul implantului (cosmetic sau medical) și poate face parte din vindecarea corpului după intervenție. În mod normal organismul reacționează astfel la un corp străin. Prin capsulare încearcă să izoleze acest produs străin.

De cele mai multe ori, în cazul implantului mamar acest lucru este de bun augur deoarece ajută la fixarea materialul și previne alunecarea sa. Totuși, pentru unii pacienți capsula formată din țesut se întărește și începe să se contracteze în jurul implantului. Prin urmare, apar probleme de natură estetică (implantul iese în evidență neplăcut, diform) dar și medicală, putând apărea durerea în zona sânilor. Severitatea contracției capsulare este evaluată de la 1 la 4 după cum urmează: (3)

• Gradul 1 – nu apar simptome. Formarea capsulei în jurul implantului nu afectează forma sau mărimea sânilor. Țesutul mamar pare natural și este moale la atingere
• Gradul 2 – se manifestă prin anomalii estetice minore. Sânii au formă normală dar sunt destul de fermi la atingere, mult mai fermi decât în mod normal
• Gradul 3 – contracția capsulară de gradul 3 are efecte cosmetice evidente. Sânii sunt fermi la atingere și par anormali, vor fi mult prea rotunjiți sau întăriți iar sfârcurile vor fi deformate. Rareori apare durerea
• Gradul 4 – simptomele sunt similare celor de la gradul 3 iar în plus apare și durerea sânilor în general și/sau la atingere.

De regulă, contracția capsulară apare în procesul de vindecare a sânului. În 75% dintre situații problema apare în maximum doi ani de la intervenție. Există și cazuri de contracție capsulară care apar la câțiva ani de la operație însă acestea sunt excepții. În acest caz, trebuie să se verifice dacă implantul a suferi rupturi – de fapt aceasta este cauza principală a contracției capsulare cu debut tardiv. (4,5)

De ce apare contracția capsulară?

Nu se știe cu exactitate de ce apare contracția capsulară. De cele mai multe ori, această problemă nu este cauzată de calitatea implantului și nu înseamnă că acesta este toxic sau periculos pentru sănătate. Implanturile saline conțin soluție sărată care poate fi reabsorbită fără probleme în corp iar gelul siliconat este realizat din materiale medicale.

Contracția capsulară este mai evidentă în cazul implantului mamar deoarece poate modifica forma sânilor. În general, contracția capsulară nu pune viața în pericol cu excepția situației în care implantul s-a spart (acest lucru poate duce la infecție). (3)

Doctorii cred că factorul genetic joacă un rol în apariția contracției capsulare. Dacă ai rude apropiate cu boli autoimune, care se confruntă frecvent cu cicatrici după o accidentare sau care au avut complicații la implantarea unor dispozitive medicale au un risc mai mare de contracție capsulară. (6)

Cu toate acestea, este foarte dificil de prezis cine va dezvolta contracție musculară chiar și dintre cei cu factori de risc. Pe lângă cauzele genetice, se crede că prezența unui biofilm poate contribui la formare contracției capsulare. (7)

Acest biofilm este un strat bacterian foarte subțire care se formează în jurul implantului atunci când o bacterie (în general, stafilococ) este introdusă în corp în timpul intervenției. Prezența acestei bacterii poate duce la o infecție minoră care poate duce, mai apoi, la febră și oboseală severă. Pe măsură ce organismul luptă pentru a îndepărta acest strat bacterian începe să se formeze contracția capsulară, din nevoia de a izola zona cu probleme. (8,9)

Este foarte important de știut că această contaminare cu stafilococ nu apare, neapărat, pe fondul unui mediu de lucru neigienic. Unele persoane sunt purtătoare de stafilococ și nu au simptome. (10,11)

De asemenea, unele complicații rare asociate implantului mamar precum cheagurile de sânge care se formează după intervenție pot crește riscul de contracție capsulară. Se crede că aceste cheaguri de sânge pot crește probabilitatea de îmbolnăvire deoarece fluxul sanguin oferă nutrienți bacteriei iar astfel contribuie la formarea de biofilm. (12)

Cum se manifestă contracția capsulară?

La început contracția capsulară nu are simptome. În timp, crește fermitatea sânului și apare o oarecare înțepeneală. Astfel de simptome pot apărea la 2-3 luni de la intervenție dar și mai târziu, după câțiva ani.

În cazuri rare, poate apărea durerea cronică, schimbarea formei sânilor și restricționarea mișcării în zona cu probleme. Dacă acesta este cazul poți solicita o intervenție corectivă. (13)

Cum se tratează contracția capsulară?

Cel mai adesea contracția capsulară se tratează prin capsulectomie. Doctorul chirurg îndepărtează implantul mamar și țesutul din jur și introduce un nou implant care este acoperit de un material asemănător colagenului produs de piele. (14,15)

O altă opțiune este capsulotomia deschisă. Operația constă în realizarea unei incizii și tăierea țesutului din jurul implantului mamar. În unele cazuri poate fi necesară și îndepărtarea implantului mamar. (16,17)

O a treia opțiune de tratament este operația de reconstrucție mamară cu lambou. Chirurgul îndepărtează implantul mamar și reface sânul cu țesut transplantat dintr-o altă zonă a corpului, cel mai adesea de pe burtă sau fund. Prin această procedură scade riscul de o nouă contracție capsulară deoarece nu se formează capsulă în jurul țesutului de acest fel. Un neajuns este complexitatea intervenției și perioada mai mare de recuperare. (18,19)

Cum se poate preveni contracția capsulară?

Deși este imposibil de prevenit cu totul cazurile de contracție capsulară se pot lua măsuri pentru a reduce riscul apariției. În general, măsurile de prevenție depinde chirurg și de personalul medical: (3)

• Evaluarea amănunțită a sănătății pacientului – se verifică starea generală de sănătate și dacă există riscul complicații pentru hematom. De asemenea, pacienții ar trebui să renunțe la fumat înainte de intervenție. Tutunul crește riscul de formare a cheagurilor de sânge și influențează negativ vindecarea
• Folosirea unui implant cu o dimensiune potrivită – folosirea unui implant prea mare la un pacient cu o cantitate insuficientă de țesut mamar pentru a putea acoperi acest implant crește riscul de contracție capsulară. Dacă o persoană cu sânii mici își dorește să își crească dimensiunile cupei este indicat să o facă în etape. Folosește un implant mic sau mediu și lasă pielii timp să se întindă înainte de a folosi un implant mai mare
• Folosirea de implanturi cu gel texturat – studiile arată că implanturile care au suprafața texturată sunt asociate unui risc mai mic de contracție capsulară (20,21)
• Plasarea implantului sub mușchii sânilor – acest lucru reduce riscul de contracție capsulară. Așezarea implantului parțial sub mușchii sânilor este asociată unui risc de 8-12% de a avea contracție capsulară de-a lungul vieții mai mic față de plasarea implantului deasupra mușchilor (12-18%) (22,23)

Contracția capsulară apare la 15-45% dintre persoanele care solicită un implant mamar. Dintre acestea, 92% au loc în primul an de la intervenție. Frecvența acestui fenomen poate fi influențată atât de starea de sănătate a pacienților cât și de experiența medicului estetician și de mediul de lucru. De cele mai multe ori, contracția capsulară duce la deformarea sânului/sânilor și durere iar tratamentul este unul relativ simplu. (24)