Conținutul de pe TikTok legat de ADHD, între sprijin comunitar și dezinformare

Un studiu complex publicat în jurnalul PLOS ONE, derulat în două etape, a analizat influența platformei TikTok asupra modului în care tinerii percep tulburarea de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD). Pe fondul creșterii exponențiale a conținutului despre sănătate mintală pe rețelele sociale, cercetătorii au investigat calitatea informațiilor prezentate sub hashtagul #ADHD, modul în care acestea sunt recepționate de tinerii cu și fără diagnostic de ADHD și efectele consumului frecvent de astfel de conținut asupra percepțiilor despre această tulburare.

TikTok - o platformă cu impact masiv, dar conținut adesea superficial

TikTok a devenit o sursă semnificativă de informații despre sănătatea mintală, mai ales pentru generațiile tinere. Cu peste 495 de milioane de vizualizări ale celor mai populare 100 de videoclipuri analizate în prima parte a studiului, conținutul legat de ADHD demonstrează o capacitate uriașă de a ajunge la public. Însă, analiza calitativă a acestor videoclipuri a arătat că:

Doar 48,7% dintre afirmațiile despre simptomele ADHD reflectau corect criteriile clinice (DSM-5).
Peste 68% dintre afirmații descriau mai degrabă experiențe umane comune decât simptome specifice ADHD.
Numai 4,1% dintre videoclipuri includeau o minimă nuanțare, menționând că simptomele prezentate nu se aplică tuturor persoanelor cu ADHD.
Niciunul dintre videoclipuri nu a fost considerat de psihologi ca fiind complet recomandabil fără rezerve.
Doar 20% dintre creatori își menționau explicit calificările, majoritatea invocând experiență personală, și nu expertiză profesională.
50% dintre creatori promovau produse sau acceptau donații, sugerând un potențial conflict de interese.

Percepțiile tinerilor: validare emoțională, dar și riscul de autodiagnosticare

În a doua parte a studiului, 843 de tineri (18-25 de ani) au fost chestionați cu privire la modul în care consumă și evaluează conținutul TikTok legat de ADHD. Rezultatele au arătat că:

Tinerii cu autodiagnostic vizionează mai frecvent conținut despre ADHD decât cei fără diagnostic, dar mai puțin decât cei cu diagnostic formal.
Aceștia evaluează videoclipurile mai favorabil, chiar și pe cele considerate de psihologi ca fiind slabe din punct de vedere educațional.
Consumul frecvent de conținut TikTok despre ADHD a fost asociat cu:

• percepții pozitive despre calitatea informațiilor;
• o supraestimare a prevalenței ADHD în populație (media estimată: 34%, comparativ cu estimările reale de 3-7%);
• percepții distorsionate despre severitatea simptomelor la persoane cu și fără ADHD.

După vizionarea a 10 videoclipuri populare despre ADHD, participanții fără ADHD și-au exprimat dubiile în privința propriei absențe a tulburării, iar cei cu autodiagnostic și-au consolidat convingerea că au ADHD. Totuși, după vizionarea unui videoclip explicativ realizat de un psiholog clinician, participanții fără ADHD și-au recăpătat încrederea că nu suferă de această tulburare - în timp ce încrederea celor cu autodiagnostic a rămas neschimbată.

Un decalaj între conținutul popular și acuratețea științifică

Aceste rezultate ilustrează un decalaj între perspectiva profesioniștilor din sănătatea mintală și modul în care tinerii consumatori evaluează conținutul TikTok. Deși tinerii pot aprecia autenticitatea, vulnerabilitatea și ușurința de acces ale creatorilor de conținut bazat pe experiență personală, aceste videoclipuri rareori oferă informații precise, validate științific. În plus, lipsa de nuanțare contribuie la confuzii diagnostice și poate perpetua mituri, precum identificarea ADHD pe baza a doar câteva trăsături comune, precum procrastinarea sau distragerea atenției.

Algoritmul TikTok, care promovează conținut în funcție de preferințele anterioare, contribuie la un efect de cameră de ecou, unde informațiile sunt repetate fără context și devin astfel mai credibile, chiar dacă sunt inexacte.

Oportunități și riscuri ale democratizării informației despre sănătatea mintală

Pe de o parte, TikTok oferă un spațiu valoros pentru persoanele care se simt neînțelese, stigmatizate sau excluse din sistemul medical tradițional. Poate crește vizibilitatea și normaliza experiențele legate de ADHD, în special în rândul femeilor sau al persoanelor din comunități marginalizate. Pe de altă parte, acest spațiu poate încuraja autodiagnosticarea prematură și poate diminua încrederea în tratamentele validate științific sau în profesioniștii din domeniu.

Implicații practice și direcții viitoare

Profesioniștii din sănătatea mintală trebuie să fie deschiși în a discuta despre conținutul online cu pacienții lor și să înțeleagă ce anume găsesc util aceștia pe platforme precum TikTok.
Este necesară o mai mare prezență a specialiștilor în aceste spații, pentru a oferi informații corecte într-un format accesibil.
Campaniile de educație despre sănătatea mintală trebuie să fie adaptate generațiilor tinere și să recunoască faptul că TikTok este deja o sursă majoră de formare a opiniei în acest domeniu.

Concluzie

TikTok are un rol dublu în ceea ce privește ADHD: pe de o parte, facilitează validarea și conectarea între persoane cu experiențe comune; pe de altă parte, riscă să distorsioneze înțelegerea clinică a tulburării. De aceea, este esențial ca profesioniștii să colaboreze cu creatorii de conținut și să contribuie la construirea unei culturi digitale a sănătății mintale, care să fie informată, empatică și sigură pentru toți utilizatorii.

Data actualizare: 26-03-2025 | creare: 26-03-2025 | Vizite: 275

Bibliografie

Karasavva, V., Miller, C., Groves, N., et al. (2025) A double-edged hashtag: Evaluation of #ADHD-related TikTok content and its associations with perceptions of ADHD. PLOS ONE 20(3); e0319335. doi:10.1371/journal.pone.0319335, https://journals.plos.org/plosone/article?id=10.1371/journal.pone.0319335

Image by benzoix on Freepik

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Noi cercetări pot facilita dezvoltarea tratamentelor personalizate pentru schizofrenie

O echipă de cercetare internațională a identificat rolul anumitor proteine, proteinele G, în modularea răspuns...

Nou-născuții disting spontan interacțiunile prosociale de cele antisociale

Un nou studiu publicat în Nature Communications și realizat de cercetători în psihologie cognitivă �...

Cercetătorii au găsit legături între inflamație, menopauză și tulburarea depresivă

Un studiu recent, publicat în Jurnalul de Psihiatrie Clinică, dezvăluie noi perspective cu privire la facto...

Motivele pentru care adolescenții suicidari și-ar dori să rămână în viață (analiză lingvistică)
Phubbing-ul = ignorarea partenerului în favoarea telefonului mobil
Profilurile psihologice pot influența sănătatea mentală, cognitivă și cerebrală la vârsta înaintată
Legătura dintre depresie și genetică - cum ar putea fi prezisă depresia?

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:

Vitamine și minerale pentru îmbunătățirea atenției și concentrării la copii

Mulţi copii se confruntă cu dificultăți de concentrare și menținere a atenţiei, sunt agitaţi şi nu pot să...

Despre ADHD (Deficit de atentie, hiperactivitate)

Copilul hiperactiv are o capacitate de concentrare a atentiei scazuta, dificultati de control a atentiei, manifesta...

Copiii cu ADHD nu recunosc fețele furioase

Hiperactivitatea, lipsa de atenție și comportamentul impulsiv al copiilor cu ADHD le pot crea probleme sociale ș...

Primele luni de viață într-un orfelinat asociate cu un țesut cerebral mult mai subțire în zonele creierului afectate de ADHD (studiu în România)

Omega 3 ar putea ajuta copiii cu ADHD

Copiii cu ADHD învață mai bine atunci când se mișcă

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

intră pe forum