Contactul piele pe piele imediat după naștere și alăptarea

Așezarea nou-născutului pe pieptul mamei, imediat după naștere, într-un contact direct piele pe piele (skin-to-skin) reprezintă una dintre ideile intens promovate astăzi (cu preponderență în statele occidentale, dar din ce în ce mai des și în România) în vederea oferirii copilului și mamei cât mai multe beneficii, de la liniștirea micuțului, până la o mai mare rată de succes a alăptării.

Ideea contactului piele pe piele nu este nicidecum nouă, fiind utilizată din cele mai vechi timpuri ca o metodă de a asigura supraviețuirea copilului. În unele culturi, practica a fost menținută, fiind utilizată și astăzi. În societățile moderne însă, odată cu dezvoltarea medicinei și a spitalelor, când nașterile au început să aibă loc într-un cadru medical, acest „obicei” a fost înlocuit cu practica separării nou-născutului de mamă imediat după naștere și înfășarea lui înainte de a-i fi oferit acesteia. (1)

Astăzi există o tendință puternică de reîntoarcere la tradiție și la „natural” în ceea ce privește nașterea și alăptarea. Contactul piele pe piele dintre mamă și copilul ei este considerată una dintre metodele de a susține legătura (bonding-ul) dintre cei doi încă de la începutul vieții extrauterine a copilului, cu efecte importante pentru alăptare, așa cum arată studiile recente desfășurate în această privință.

Și Organizația Mondială a Sănătății recomandă contactul piele pe piele imediat după naștere, pentru cel puțin o oră, ceea ce ar favoriza inițierea timpurie a alăptării, adică în maximum o oră de la naștere. (2)

Beneficiile pentru alăptare ale contactului piele pe piele

Contactul piele pe piele imediat după naștere

• copilul are posibilitatea să găsească singur sânul și să se atașeze corect la el fără ajutor din partea mamei sau a unui cadru medical (o atașare corectă este importantă pentru ca micuțul să primească lapte și să nu provoace răni la nivelul sânilor);
• plasat pe pieptul mamei, copilul se deplasează instinctiv către sân, fără să fie necesar să fie direcționat într-acolo;
• contactul piele pe piele crește șansele alăptării exclusive la sân, pe o durată mai mare de timp. (3)

Contactul piele pe piele în primele săptămâni de viață ale micuțului

• menține interesul copilului pentru alăptare, chiar și atunci când e somnoros;
• ajută mama să știe când are nevoie acesta să fie hrănit. (4)

Așezarea nou-născutului pe pieptul mamei poate fi făcută chiar și după nașterea prin cezariană, inclusiv în timp ce mama este cusută, cu condiția să nu existe anumite probleme medicale care să împiedice acest contact. (3)

Contactul piele pe piele și alăptarea – ce arată studiile

Efectele benefice ale contactului timpuriu piele pe piele asupra alăptării sunt susținute și de studiile realizate în această direcție. Iată câteva concluzii la care au ajuns cercetătorii.
 
În urma unei meta-analize realizată de Institutul Cochrane a 34 de studii randomizate, privind efectele contactului piele pe piele după naștere (în total 2177 de mame și nou-născuții lor au fost incluși) s-a observat, printre altele, că era mult mai probabil ca prima alăptare să aibă loc în primele 1-4 ore după naștere și mamele să alăpteze pe o perioadă mai lungă de timp, dacă avuseseră un contact piele pe piele cu copilul la scurt timp după naștere. Totodată, nu a fost identificat niciun efect negativ al acestui contact timpuriu între mamă și copil. (5)

Concluzia unui studiu prospectiv derulat în perioada 2005-2006, în care au fost analizate datele privind 21 842 mame și copiii lor, a fost că un contact piele pe piele în primele 3 ore după naștere, alături de alte variabile (sociodemografice, intrapartum), a corelat cu alăptarea exclusivă pe durata spitalizării. Cu cât timpul petrecut la pieptul mamei după naștere era mai mare, cu atât creșteau și șansele ca hrănirea copilului să se facă exclusiv prin alăptare. (6)

Alte două exemple de studii, realizate în Pakistan (2011), respectiv Iran (2014), au ajuns la concluzia că acest contact favorizează inițierea mai rapidă a alăptării și creșterea duratei de alăptare exclusivă. (7), (8)

Contactul piele pe piele după cezariană

Comparativ cu nașterea naturală, cezariana poate face mai dificilă alăptarea, crescând riscul unei producții insuficiente de lapte, a problemelor de atașare a copilului la sân și a scurtării perioadei de alăptare. Se presupune că la baza acestor probleme ar fi anestezia, separarea nou-născutului de mamă și întârzierea inițierii alăptării. De aceea, una dintre măsurile preventive care se recomandă constă tocmai în contactul piele pe piele în cel mai scurt timp după cezariană și menținerea contactului cât mai mult posibil în prima zi, dar și în următoarele. Această practică este însă mai puțin realizată la cezariană decât la nașterea naturală, chiar și în statele occidentale. O posibilă explicație este că echipa medicală (medici obstetricieni și anesteziști) trebuie să pună pe primul loc siguranța și sănătatea celor doi. (9), (10)