Cogniția și viteza de mers se degradează cel mai frecvent în același timp

Potrivit unui studiu, viteza de mers și cogniția s-au degradat aproximativ în același timp la 370 de participanți (182 mexico-americani, 188 americani europeni) urmăriți pe o perioadă de 9 ani jumătate. Studiul a observat că participanții mexico-americani erau de aproximativ 4 ori mai predispuși la degradare cognitivă și fizică, în comparație cu americanii europeni, chiar și după ajustarea în funcție de nivelul educațional, venituri și prezența bolilor cronice. Mai mult, prevalența diabetului era semnificativ mai crescută la populația mexico-americană (23%), față de cea a americanilor europeni (7%). De asemenea, diabeticii erau de 4,5 ori mai predispuși să sufere declin cognitiv și fizic.

Participanții aveau vârste cuprinse între 65 și 74 de ani și proveneau din studiul San Antonio Longitudinal Study of Aging (SALSA). Ei au fost grupați în 3 grupuri pe baza modificărilor în plan cognitiv și fizic suferite într-un interval de 9 ani jumătate:

• Grupul cu cogniție și viteză de mers păstrate (65,4% dintre participanți)
• Grupul cu degradare a cogniției și a vitezei de mers (22,2% dintre participanți)
• Grupul cu degradare a vitezei de mers (12,4%)

Primul grup, cel al majorității participanților mexico-americani și americanii europeni, a intrat în studiu având scoruri mari atât atât în ceea ce privește cogniția cât și viteza de mers. Pe parcursul monitorizării, el a continuat să fie independent din punct de vedere funcțional, fără să manifeste vreun declin legat de înaintarea în vârstă.

La polul opus, al doilea grup, care conținea o cincime din participanți, a intrat în studiu având scoruri scăzute atât în ceea ce privește cogniția cât și viteza de mers. În timpul monitorizării, acest grup a suferit degradare în ambele domenii.

Al treilea grup de indivizi și-a păstrat capacitatea cognitivă dar viteza de mers s-a degradat cu înaintarea în vârstă.

Capacitatea de cogniție a fost estimată prin intermediul testului Folstein Mini-Mental State Examination, un chestionar cu 30 de întrebări ce evaluează gradul de orientare temporo-spațială, de atenție, capacitatea de reamintire, limbajul și alte aspecte. Pentru evaluarea vitezei de mers, participanții au fost cronometrați când mergeau pe o distanță de 3 metri.

Majoritatea populației studiate a suferit o degradare în paralel a cogniției și a vitezei de mers, ceea ce sugerează că mecanismul ar putea fi asemănător.

Atât cogniția cât și viteza de mers ar putea fi influențate de prezența unei boli vasculare, a unei leziuni cerebrale, a metabolismului unor hormoni sau a depozitelor anormale de beta-amiloid și proteine tau din creier. Deși depozitele de beta-amiloid și proteine tau sugerează prezența bolii Alzheimer, ele ar putea influența și mersul. Depozitele anormale cauzează degradarea neuronilor și a sinapselor, ceea ce poate duce la disfuncția unor zone din creier responsabile de cogniție și mers. De asemenea, poate exista alterare și la nivelul substanței albe din creier care să influențeze cogniția și mersul coordonat.

Participanții care au intrat în studiu având o cogniție mai scăzută și o viteză de mers mai redusă au suferit o degradare a acestor 2 capacități la un nivel accelerat de-a lungul perioadei de monitorizare. Indivizii din grupul cu degradare a cogniției și a vitezei de mers au raportat o mortalitate de 5-7 ori mai crescută, în comparație cu participanții din grupul care și-a păstrat gradul de cogniție și mersul.

Rezultatele sugerează că măsurile de prevenire a declinului cognitiv și a vitezei de mers ar trebui luate în mod ideal de către adulții tineri sau la vârsta mijlocie.

sursa: Science Daily