Clipitul des

Clipitul des

©

Autor:

Clipitul des

Clipitul reprezintă un fenomen fiziologic normal È™i important pentru starea de sănătate a ochiului. Rolul primordial al clipitului este acela de a menÈ›ine globurile oculare lubrifiate È™i de a preveni pătrunderea în ochi a unor obiecte străine sau a particulelor de praf. Totodată, miÈ™carea de clipire poate apărea È™i atunci când o cantitate mult prea mare de lumină ajunge la retină, scopul fiind, de asemenea, unul de protecÈ›ie.

Rata de clipire variază în funcÈ›ie de starea emoÈ›ională, de cantitatea de lumină ce ajunge la ochi, de schimbările de temperatură sau umiditate, cât È™i de acÈ›iunea îndeplinită. În mod normal, un adult clipeÈ™te în fiecare minut de minimum 12 ori, astfel că, în fiecare zi, aproximativ 13.000 de miÈ™cări de clipire au loc. În cazul nou-născuÈ›ilor, rata de clipire este de doar 2 ori pe minut. În anumite situaÈ›ii, un adult poate avea mult mai multe miÈ™cări de clipire, fără ca acest fenomen să reprezinte în mod obligatoriu un motiv de îngrijorare. (1) (2) (3)

De ce clipesc des oamenii?

Clipitul des este cauzat de stimularea excesivă a reflexului de clipire. Acest lucru se datorează adesea unui corp străin sau a unor particule de praf care pătrund în ochi. O geană încruciÈ™ată care se freacă de partea din față a globului ocular sau reacÈ›iile alergice produse de afecÈ›iunile conjunctivei pot fi alte cauze ale clipitului excesiv. Oboseala, stresul, inflamaÈ›ia pleoapei sau a irisului, miopia, lumina puternică sau blefarospasmul sunt cauze mai puÈ›in frecvente ale clipitului excesiv. Foarte rar, clipirea excesivă este semnul unei tulburări neurologice nediagnosticate. (2) (3)

Inflamația cronică a pleoapelor, afecțiune cunoscută sub numele de blefarita, reprezintă una dintre principalele cauze ale clipitului des la copii. Această condiție medicală relativ inofensivă este ușor de recunoscut, deoarece clipitul des nu este singurul simptom. Simptomele tipice ale blefaritei includ formarea de cruste de-a lungul pleoapelor, durerile, scurgerile și furnicăturile oculare, roșeața, formarea anormală a lacrimilor sau tendința de lipire a pleoapelor. (4) (5)

Uscăciunea extremă a ochilor, cauzată frecvent de frecatul exagerat al ochilor, determină clipirea excesivă. De asemenea, uscăciunea ochilor poate să provoace È™i senzaÈ›ii de arsură sau mâncărime la nivelul ochilor. Din acest motiv, există o tendință de frecare a ochilor care nu face decât să înrăutățească situaÈ›ia. Picăturile lacrimogene sunt recomandate pentru uÈ™urarea senzaÈ›ie de uscare a ochilor. (4)

Ticurile faciale obiÈ™nuite pot provoca clipiri excesive. Descrise ca spasme musculare voluntare ale corpului, ticurile afectează musculatura din ochi È™i din jurul ochilor. Ticurile pot să apară în orice moment al zilei, însă în situaÈ›ii de stres sau în momentele de furie excesivă sunt intensificate, devenind mult mai evidente. Ticurile obiÈ™nuite sunt o afecÈ›iune benignă fără o cauză neurologică È™i care nu necesită un tratament. (3) (4)

Blefarospasmul este o afecÈ›iune care determină clipirea rapidă È™i involuntară. Cauza principală o reprezintă stimularea nervoasă anormală, care duce la contracÈ›ia fără o cauză evidentă a muÈ™chilor oculari. Clasificat ca o formă de distonie, blefarospasmul poate avea manifestări de o severitate crescută, care pot cauza inclusiv orbirea funcÈ›ională. În cazurile severe, spasmele musculare forÈ›ează închiderea pleoapelor pentru minute sau chiar ore întregi. Atunci când clipirea involuntară È™i excesivă este asociată cu miÈ™cări involuntare È™i repetitive ale limbii sau gurii, diagnosticul este cel de distonie oromandibulară (sau sindrom Maige). Blefarospasmul nu este în totalitate curabil, însă tratamentele actuale permit o îmbunătățirea a condiÈ›iei, astfel încât calitatea vieÈ›ii să nu fie afectată. (2) (6) (7)

Tulburările sistemului nervos care implică miÈ™care, precum sindrom Tourette, boala Parkinson, diskinezia tardivă, accidentul vascular cerebral pot să cauzeze clipirea deasă a ochilor. Bolile neurologice sunt suspectate atunci când apar, în acelaÈ™i timp cu clipitul des, anumite simptome grave, cum ar fi amorÈ›eala pe o parte a corpului, dificultăți de comunicare, dezorientare, confuzie, durere de cap intensă, vărsături severe, dureri musculare. (2)

Când devine clipitul excesiv o problemă?

Clipitul excesiv nu este considerat un proces anormal, deoarece în majoritatea cazurilor este vorba de o problemă temporară, care nu se intensifica odată cu trecerea timpului, ci tinde să se amelioreze, fără un tratament specific. Clipitul des este considerat anormală atunci când:

  • afectează calitatea vieÈ›ii È™i face imposibilă desfășurarea unor acÈ›iuni;
  • afectează vederea sau interferează cu vederea normală;
  • nu dispare după câteva ore de la apariÈ›ie;
  • este asociat cu alte simptome. (2)

Data actualizare: 19-08-2019 | creare: 19-08-2019 | Vizite: 8819
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • De ce clipesc încontinuu? Cât de des e normal să clipeÈ™ti?
  • Forumul ROmedic - întrebări È™i răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum