Cercetările leagă timpul petrecut pe ecran cu un risc crescut de simptome maniacale la preadolescenți
Autor: Airinei Camelia
Studiul publicat recent în cadrul proiectului Adolescent Brain Cognitive Development (ABCD), a investigat asocierea între timpul petrecut în faÈ›a ecranelor (screen time) È™i simptomele maniacale în rândul adolescenÈ›ilor cu vârste de 10–11 ani din Statele Unite. Concluziile evidenÈ›iază riscuri È™i mecanisme potenÈ›iale prin care utilizarea excesivă a dispozitivelor digitale ar putea contribui la tulburări afective È™i, mai ales, la creÈ™terea simptomelor maniacale.
În ultimii ani, timpul de ecran (petrecut pe telefoane inteligente, tablete, computere sau televizoare) a crescut semnificativ în rândul tinerilor americani. Datele sugerează că adolescenÈ›ii pot sta peste 8 ore pe zi în faÈ›a ecranelor. În paralel, problemele de sănătate mintală, inclusiv tulburările afective (depresie, anxietate, bipolaritate), s-au amplificat în rândul tinerilor. Dacă asocierea dintre timpul de ecran È™i tulburările depresive este relativ bine studiată, efectele asupra simptomelor maniacale È™i riscul de tulburări bipolare rămân în mare măsură neinvestigate.
Simptomele maniacale (hiperenergie, iritabilitate, scăderea nevoii de somn, vorbire accelerată, grad ridicat de implicare în activități cu potenÈ›ial de risc etc.) apar în cadrul spectrului bipolar, putând debuta în adolescență. Debutul precoce se asociază cu forme mai severe È™i prognostic mai rezervat. Teorii etiologice precum reward hypersensitivity sugerează că un răspuns accentuat la stimuli de recompensă ar putea predispune la comportamente excesive È™i la episoade maniacale. În acest context, utilizarea ecranelor (social media, jocuri video), care adesea oferă recompense rapide (like-uri, scoruri), poate amplifica predispoziÈ›ia spre manifestări de tip maniacal, mai ales dacă afectează È™i ciclurile de somn.
Despre studiu
Acest studiu a avut ca obiectiv analizarea relaÈ›iei dintre timpul de ecran È™i simptomele maniacale pe un eÈ™antion naÈ›ional, reprezentativ de 9.243 de adolescenÈ›i (10-11 ani) din SUA, în cadrul proiectului ABCD. Datele au fost culese la trei momente: Anul 1, Anul 2 È™i Anul 3 (corespunzătoare ABCD Study 5.0 release). S-a urmărit atât timpul total zilnic de ecran, cât È™i tipuri distincte de ecran:
- Televiziune
- Vizionarea de clipuri video (ex. YouTube)
- Jocuri video
- Mesagerie text (texting)
- Video-chat (Skype, Facetime)
- Social media (Facebook, Instagram etc.)
Metodologia
- ParticipanÈ›i: Au fost selectaÈ›i 9.243 de adolescenÈ›i cu date disponibile privind simptomele maniacale în Anul 3 È™i informaÈ›ii despre timpul de ecran în Anul 1. Media de vârstă a fost 10,9 ± 0,6 ani, iar ~48,8% au fost fete. Aproximativ 44% proveneau din minorități rasiale/etnice, iar 50,2% din gospodării cu venit sub 75.000 $ pe an.
- Timp de ecran: Măsurat printr-un chestionar dedicat (ABCD Youth Screen Time Survey). AdolescenÈ›ii au estimat timpul de utilizare zilnică la fiecare tip de ecran în zilele din timpul săptămânii È™i în weekend. Printr-o medie ponderată [(5 × medie zile lucrătoare) + (2 × medie weekend)] / 7 s-a obÈ›inut valoarea zilnică tipică pentru fiecare categorie (TV, jocuri video, social media etc.).
- Simptome maniacale: Evaluare în Anul 3 prin subscala „7 Up” (din 7 Up 7 Down Inventory), bazată pe 7 întrebări (α = 0,77). Scorul total măsoară frecvenÈ›a unor manifestări precum hiperactivitate, dispoziÈ›ie anormal de elevată, reducerea nevoii de somn etc. S-a utilizat È™i un prag clinic ≥ 11 puncte, asociat diagnostic cu tulburările bipolare.
- Variabile de control: Vârsta, sex, rasă/etnie, venit, nivelul de educaÈ›ie al părintelui, scoruri ADHD È™i depresie (Child Behavior Checklist), simptome maniacale în Anul 1, È™i perioada de colectare a datelor (înainte vs. în timpul pandemiei COVID-19).
- Mediatori:
- Problematica social media use (SMAQ) È™i video game use (VGAQ) – chestionare cu 6 itemi, scoruri de la 1 (niciodată) la 6 (foarte des), bazate pe Bergen Facebook Addiction Scale.
- Durata somnului: Estimată prin Munich Chronotype Questionnaire (MCTQ) în Anul 2, cu medie ponderată a duratei de somn din zile lucrătoare È™i weekend.
- Analize statistice: Modele de regresie liniară (cu erori standard robuste) pentru asocierea dintre timpul de ecran (Anul 1) și simptomele maniacale (Anul 3), apoi modele structurale de mediere pentru a examina dacă utilizarea problematică a jocurilor/ social media sau scăderea duratei somnului mediază relația cu simptomele maniacale.
Rezultate
Principalele concluzii ale studiului sunt următoarele:
- Timpul total de ecran (Anul 1) s-a asociat semnificativ cu simptome maniacale mai mari în Anul 3 (B = 0,05, 95% CI 0,03-0,07, p < 0,001). Media timpului de ecran raportată a fost de ~4,6 ± 3,5 ore/zi.
- Tipuri specifice de ecran cu asociere semnificativă (ajustat pentru covariate):
- Vizionare video (B = 0,14, CI 0,08-0,19, p < 0,001)
- Jocuri video (B = 0,09, CI 0,04-0,14, p = 0,001)
- Texting (B = 0,18, CI 0,08-0,28, p < 0,001)
- Social media (B = 0,20, CI 0,09-0,32, p = 0,001)
- Analize de mediere:
- Timpul pe social media (Anul 1) → utilizare problematică a reÈ›elelor sociale (Anul 2) → simptome maniacale (Anul 3): efect indirect semnificativ (B = 0,12, p < 0,001). Utilizarea problematică mediază parÈ›ial (aprox. 47,7%) relaÈ›ia dintre expunerea la social media È™i simptomele maniacale.
- Timpul pe jocuri video (Anul 1) → utilizare problematică a jocurilor (Anul 2) → simptome maniacale (Anul 3): efect indirect semnificativ (B = 0,08, p < 0,001), mediază ~58% din relaÈ›ie.
- Timpul total de ecran (Anul 1) → scăderea duratei somnului (Anul 2) → simptome maniacale (Anul 3): efect indirect semnificativ (B = 0,005, p < 0,001), cu ~9% din relaÈ›ie mediată prin somn mai redus.
- Analize de sensibilitate: Au confirmat aceeaÈ™i direcÈ›ie a asocierilor (inclusiv pentru cazurile cu scor >= 11 „manie/hipomanie”).
Interpretare și implicații
Magnitudinea efectului pentru timpul total de ecran este relativ mică la nivel individual, însă cumulativ (ore/zi × perioada de creÈ™tere), aceste asocieri pot deveni mai importante în timp. De asemenea, datele sugerează că utilizarea problematică (de tip adicÈ›ie) a social media sau jocurilor, precum È™i scurtarea somnului pot facilita apariÈ›ia sau agravarea simptomelor maniacale în perioada adolescenÈ›ei. Aceste constatări subliniază nevoia de intervenÈ›ii de prevenÈ›ie, de recomandări privind „igiena digitală” È™i de programe care să sprijine un somn adecvat.
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
intră pe forum