Cercetările arată că exercițiile fizice pot întârzia boala Alzheimer, dar există o problemă

Cercetările arată că exercițiile fizice pot întârzia boala Alzheimer, dar există o problemă

©

Autor:

Cercetările arată că exercițiile fizice pot întârzia boala Alzheimer, dar există o problemă
Boala Alzheimer (BA) este asociată cu două tipuri de modificări patologice cardinale: depunerile de amiloid beta È™i proteina tau hiperfosforilată (p-tau). În ultimii ani, activitatea fizică (AF) a fost investigată ca o posibilă strategie de prevenÈ›ie sau încetinire a declinului cognitiv asociat BA. TotuÈ™i, datele privind legătura dintre AF È™i proteina p-tau (biomarker cheie al BA) sunt limitate È™i uneori contradictorii.
Studiile precedente pe acest subiect au examinat în principal asocieri transversale între AF È™i tau, în timp ce cercetările longitudinale – inclusiv modul în care p-tau181 ar putea modera sau media relaÈ›ia dintre AF È™i funcÈ›ia cognitivă – sunt puÈ›in numeroase. De asemenea, s-a pus problema interacÈ›iunii cu APOE-ε4, o alelă asociată riscului crescut de boală Alzheimer. În acest context, obiectivul principal al studiului este examinarea asocierilor transversale È™i longitudinale (pe 3 ani) dintre nivelul de activitate fizică moderat-intensă (MVPA), p-tau181 sanguin È™i performanÈ›a cognitivă la adulÈ›i în vârstă sănătoÈ™i, dar cu plângeri de memorie.

Metodologie

Acest studiu, publicat în The Lancet Healthy Longevity, constituie o analiză secundară a datelor din Multidomain Alzheimer’s Preventive Trial (MAPT), un trial multicentric, randomizat, controlat, axat pe prevenÈ›ia deteriorării cognitive la persoanele în vârstă (≥70 ani) fără demență, dar cu factori de risc (ex. viteza de mers scăzută, plângeri de memorie). În total, 1679 participanÈ›i au fost incluÈ™i iniÈ›ial în MAPT, iar subgrupul actual se referă la 558 de participanÈ›i (33% din total) care aveau date despre p-tau181 la momentul iniÈ›ial È™i/sau la 3 ani.

Variabile cheie

  • Activitate fizică moderat-intensă (MVPA): evaluată cu Minnesota Leisure Time Activities questionnaire, exprimată ca MET-min/săptămână. Au fost analizate atât forma continuă (rădăcină pătrată sau logaritm), cât È™i forma categorială (inactiv, activitate redusă sub mediană, activitate ridicată peste mediană).
  • p-tau181: determinat din sânge printr-o metodă single molecule array validată (cu anticorpi Tau12 È™i AT270), exprimat în pg/mL. Valorile au fost transformate cu rădăcină pătrată pentru analize.
  • CogniÈ›ia: scor compozit din patru teste (Free and Cued Selective Reminding Test, orientare din MMSE, Digit Symbol Substitution Test, Category Naming Test). Pentru analize s-a folosit Z-score combinat, cu transformarea numerică (rădăcină pătrată a scorului reflectat).

S-au inclus covariate potenÈ›ial confounder (vârstă, sex, studii, IMC, boli cronice etc.), iar analiza a vizat:
  • Asocierea transversală între MVPA È™i p-tau181/cogniÈ›ie la momentul iniÈ›ial;
  • Asocierea longitudinală (3 ani) între modificările MVPA È™i p-tau181 È™i modul în care p-tau181 iniÈ›ial ar putea modera relaÈ›ia dintre MVPA È™i declinul cognitiv;
  • Medierea: ipoteza că p-tau181 poate media relaÈ›ia dintre AF È™i cogniÈ›ie;
  • InteracÈ›iuni cu APOE-ε4: explorarea efectelor purtării alelei ε4 asupra relaÈ›iilor sus-menÈ›ionate.

Rezultate

Caracteristicile participanților

  • N total = 558, cu vârsta mediană de 74 ani (IQR 72–78), majoritatea femei (68%).
  • ConcentraÈ›ia mediană p-tau181 la momentul iniÈ›ial: 8,9 pg/mL (IQR 6,8–12,0), cu un interval 0,4–31,7 pg/mL.
  • MVPA median: 1099 MET-min/săptămână (0 – 18.624), iar 7% participanÈ›i au raportat zero activitate moderat-intensă.

Asocierea MVPA – p-tau181

  • Transversal (baseline): Nu s-a constatat corelaÈ›ie semnificativă între MVPA È™i nivelul p-tau181.
  • Longitudinal (3 ani): S-a observat o asociere semnificativă – participanÈ›ii cu MVPA mai mare au prezentat o creÈ™tere mai lentă a valorilor p-tau181 în timp. Efectul a fost similar pentru categoriile „activitate scăzută” È™i „activitate crescută” versus grupul inactiv, sugerând că orice nivel moderat de AF ar putea încetini uÈ™or acumularea de p-tau181.

p-tau181 ca moderator în relaÈ›ia dintre MVPA È™i cogniÈ›ie

  • Transversal: Într-unul dintre modelele ajustate, concentraÈ›ii ridicate de p-tau181 au „atenuat” beneficiul asociat al MVPA asupra cogniÈ›iei (scor compozit). Pentru valori p-tau181 peste ~9,36 pg/mL, efectul pozitiv al AF asupra funcÈ›iei cognitive nu mai era semnificativ.
  • Longitudinal: MVPA s-a corelat cu declin cognitiv mai lent, dar această relaÈ›ie s-a estompat pe măsură ce nivelul iniÈ›ial de p-tau181 creÈ™tea. În analize detaliate, MVPA nu mai reducea semnificativ declinul când p-tau181 depășea ~3,5 pg/mL.

Rezultatele sugerează că atunci când p-tau181 este foarte ridicat, beneficiile activității fizice asupra cogniÈ›iei pot fi compromise. Pragurile de 9,36 pg/mL (transversal) È™i 3,5 pg/mL (longitudinal) corespund aproximativ unor zone critice, dar necesită confirmare în studii suplimentare.

Medierea È™i interacÈ›iunea cu APOE-ε4

  • Analiză de mediere: p-tau181 nu a mediat semnificativ relaÈ›ia dintre MVPA È™i evoluÈ›ia cognitivă, neapărând nici efect direct, nici indirect consistent al AF asupra cogniÈ›iei prin intermediul p-tau181.
  • APOE-ε4: Nu s-au detectat diferenÈ›e semnificative între purtători È™i ne-purtători în aceste asocieri, contrar unor date anterioare ce sugerau un potenÈ›ial rol al APOE-ε4.

Discuții

Aceste constatări evidențiază două aspecte majore:

  • Pe termen scurt (transversal), nu există o relaÈ›ie clară între AF È™i p-tau181; totuÈ™i, pe termen lung (3 ani), AF mai mare se asociază cu o creÈ™tere mai lentă a nivelului p-tau181.
  • La nivel cognitiv, când p-tau181 depășeÈ™te un anumit prag, beneficiul AF se reduce, sugerând că o patologie tau avansată poate anula efectele protective ale AF.

DiscrepanÈ›ele față de alte studii (unele neidentificând relaÈ›ii similare, altele arătând eficacitatea AF în scăderea p-tau) pot fi explicate prin diferenÈ›e metodologice (auto-raportare AF, durată scurtă a intervenÈ›iilor, tipul biomarkerului tau – total vs fosforilat) È™i caracteristicile eÈ™antioanelor. Rezultatele îndeamnă la continuarea cercetărilor longitudinale extinse È™i a studiilor de intervenÈ›ie pe durate mai lungi (>6 luni) È™i grupuri mai mari pentru a stabili dacă È™i cum AF poate preveni sau întârzia acumularea p-tau la vârstnici.

Concluzii

Studiul MAPT sugerează că la adulÈ›ii în vârstă cu plângeri de memorie, activitatea fizică moderat-intensă se asociază cu o ascensiune mai lentă a p-tau181 în decurs de 3 ani. De asemenea, concentraÈ›iile crescute de p-tau181 la momentul iniÈ›ial pot compromite beneficiile cognitive ale AF pe termen scurt È™i lung, deÈ™i fenomenul nu pare a fi mediat de p-tau181.

Relevanță practică: Datele subliniază importanÈ›a menÈ›inerii/îmbunătățirii unui nivel chiar moderat de AF la vârstă înaintată, ca strategie potenÈ›ială de prevenÈ›ie a declinului cognitiv. În acelaÈ™i timp, ele sugerează că stadiile avansate ale patologiei tau pot limita efectul protector al AF, ceea ce susÈ›ine ideea că intervenÈ›iile timpurii (înainte de acumulări tau semnificative) sunt mai benefice. Sunt necesare studii suplimentare pentru a confirma aceste praguri È™i a examina mecanismele implicate, întrucât p-tau181 se manifestă ca un factor de influență major în relaÈ›ia AF-cogniÈ›ie.


Data actualizare: 28-02-2025 | creare: 28-02-2025 | Vizite: 287
Bibliografie
Raffin J, Blennow K, Rolland Y, et al. Associations between moderate-to-vigorous physical activity, p-tau181, and cognition in healthy older adults with memory complaints: a secondary analysis from the MAPT. The Lancet Healthy Longevity, 2025. DOI: 10.1016/j.lanhl.2024.100678, https://www.thelancet.com/journals/lanhl/article/PIIS2666-7568(24)00204-6/fulltext
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
  intră pe forum