Cât de precise sunt monitoarele continue de glucoză? Un studiu le pune la încercare

Monitoarele continue de glucoză (Continuous Glucose Monitors – CGM) sunt tot mai utilizate atât de pacienții cu diabet, cât și de persoanele sănătoase care își monitorizează glicemia pentru a optimiza dieta și stilul de viață. Cu toate acestea, un studiu recent publicat pe 4 martie 2025 în The American Journal of Clinical Nutrition a arătat că CGM supraestimează nivelul glicemiei atât în repaus, cât și după mese, comparativ cu metoda standard de măsurare a glicemiei capilare (Capillary Blood Glucose Measurements – CBGM).

Cum sunt măsurate nivelurile de glucoză din sânge?

Pentru a evalua impactul alimentelor asupra glicemiei, se utilizează indicele glicemic (IG), care măsoară cât timp rămâne crescut nivelul de glucoză după masă. Metoda standard de măsurare este CBGM, care oferă valori mai precise și stabile decât glicemia măsurată în sângele venos.

În schimb, CGM măsoară indirect glicemia prin lichidul interstițial, ceea ce poate introduce variații față de măsurătorile realizate prin înțepătura clasică la deget (CBGM).

Metodologia studiului

Pentru a compara precizia CGM și CBGM, cercetătorii au efectuat un studiu crossover randomizat, în care 15 participanți au consumat 7 mese de test cu conținut variat de carbohidrați. Nivelurile glicemiei au fost măsurate la fiecare 15 minute timp de 120 de minute după masă, iar indicele glicemic al fiecărui aliment a fost calculat.

Mesele testate au inclus:

• O masă de control cu 50 g de glucoză.
• Fructe întregi, smoothie-uri comerciale și smoothie-uri îmbogățite cu fibre.
• Smoothie-uri consumate imediat sau într-un interval de 30 de minute.
• Smoothie-uri cu adaos de inulină (5 g) sau carbohidrați suplimentari (30 g).

Datele obținute au fost convertite în aria incrementală sub curbă (iAUC), o măsură a impactului glicemic al fiecărui aliment.

Rezultatele studiului

1. CGM supraestimează glicemia față de CBGM

• Nivelurile de glucoză măsurate cu CGM au fost în medie cu 0,9 mmol/L mai mari decât cele măsurate prin CBGM.
• Durata de timp în care glicemia a fost crescută după masă a fost de 4 ori mai lungă în cazul CGM.
• Chiar și după ajustarea pentru diferențele de bază, CGM a continuat să ofere valori de 2 ori mai mari decât CBGM.

2. Diferențele variază în funcție de tipul alimentelor

• CGM a înregistrat cele mai mari valori ale glicemiei postprandiale pentru:
  • Masa cu 50 g de glucoză (cea mai mare creștere glicemică).
  • Smoothie-ul comercial consumat rapid.
• CBGM a indicat că indicele glicemic real al smoothie-urilor este mai mic decât cel sugerat de CGM.
• Indicele glicemic al smoothie-ului comercial măsurat prin CGM a fost 69, indicând un aliment cu IG mare, în timp ce CBGM a raportat un IG de 53, corespunzând unui aliment cu IG moderat.

3. CGM întârzie atingerea valorii maxime a glicemiei

• CGM a detectat vârful glicemic cu 5-12 minute mai târziu decât CBGM, ceea ce poate afecta interpretarea reacției glicemice la alimente.

4. Diferențele individuale afectează precizia CGM

• Variabilitatea CGM a fost influențată de:
  • Tipul de alimente consumate (alimentele procesate au arătat mai multe discrepanțe).
  • Forma fizică a alimentelor (lichid vs. solid).
  • Metabolismul individual și toleranța la glucoză.

Concluzii

• CGM supraestimează semnificativ nivelurile glicemice comparativ cu metoda standard CBGM.
• Durata hiperglicemiei postprandiale este exagerată de CGM, ceea ce poate induce modificări nejustificate în dietă la persoanele sănătoase.
• Indicele glicemic măsurat prin CGM nu este întotdeauna precis, mai ales pentru alimente cu conținut diferit de fibre și carbohidrați.

Deși CBGM rămâne metoda standard de referință, sunt necesare studii suplimentare pentru a compara acuratețea diferitelor modele și mărci de CGM, înainte ca acestea să fie utilizate pentru monitorizarea precisă a răspunsului glicemic.