Carotenoizii din alimentație pot reduce riscul bolii ficatului gras non-alcoolic

Un studiu recent publicat în "Scientific Reports" a investigat influența totală a vitaminei A dietetice asupra riscului de a dezvolta boala ficatului gras non-alcoolic (NAFLD) la adulți.

Boala ficatului gras non-alcoolic

NAFLD cuprinde o gamă largă de afecțiuni hepatice, incluzând steatoza hepatică simplă, fibroza hepatică, steatohepatita non-alcoolică (NASH), ciroza și carcinomul hepatocelular (HCC). Caracterizată ca o acumulare de lipide în ficat fără legătură cu consumul excesiv de alcool sau alte boli hepatice, NAFLD este asociată cu un risc crescut de obezitate, evenimente cardiovasculare, diabet și hipertensiune. Aproximativ 30% dintre adulții americani au fost diagnosticați cu NAFLD în ultimii ani, devenind o preocupare pentru sănătatea publică. Consumul ridicat de alimente prăjite, carne procesată, cereale rafinate și alimente bogate în fructoză crește riscul de NAFLD. Până în prezent, nu există un medicament eficient aprobat pentru tratamentul NAFLD.

Despre studiu

Studiul transversal actual a investigat efectul vitaminei A dietetice, din diverse surse, asupra riscului de a dezvolta boala ficatului gras non-alcoolic. Studiul a utilizat datele din Survey-ul Național de Sănătate și Nutriție (NHANES) realizat de Centrul Național pentru Statistică Sanitară (NCHS) al Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) din SUA. Din 40.617 participanți la NHANES, 6.613 au fost selectați pentru acest studiu. Aportul total de vitamina A dietetică a fost estimat în echivalenți de activitate retinol (μg).

Rezultatele studiului

Participanții studiului, cu o vârstă medie de aproximativ 51 de ani, au consumat aproximativ 334 μg/1000 kcal/zi de vitamina A din dieta lor. În cohorta studiată, 36.7% dintre participanți au fost diagnosticați cu NAFLD. În mod tipic, participanții mai în vârstă și cei cu un nivel mai scăzut de educație și venituri au fost mai predispuși să dezvolte NAFLD.

Majoritatea participanților cu NAFLD erau fumători, diabetici, obezi și hiperuricemici. Comparativ cu persoanele fără NAFLD, pacienții cu NAFLD aveau un consum mai mare de vitamina A preformată. Interesant este că, după ajustarea confundatorilor potențiali, nu s-a observat o asociere între aportul total de vitamina A dietetică și riscul de NAFLD.

Trebuie menționat că consumul de carotenoide provitamina A a fost invers corelat cu riscul de NAFLD. Această asociere a persistat indiferent de vârstă și gen. Mai mult, s-a observat o relație negativă liniară între consumul de carotenoide provitamina A și riscul de a dezvolta NAFLD.

Concluzii

Studiul actual a demonstrat asocierea dintre consumul de vitamina A dietetică din diverse surse și o scădere a riscului de a dezvolta NAFLD. Având în vedere că în prezent nu există un tratament pentru NAFLD, intervenția dietetică, adică consumul de carotenoide provitamina A, ar putea fi practicată pentru a reduce riscul de NAFLD.