Când sunt indicate antibioticele în otită/ otalgie (durerea de ureche)

Otita este o inflamație a urechii, manifestată prin dureri puternice la acest nivel. În funcție de localizarea procesului inflamator otita poate fi:

• otită externă, care reprezintă inflamația conductului auditiv extern;
• otită medie, inflamația urechii medii;
• otită internă, ce apare ca urmare a inflamației labirintului. [1, 5]

Cum apare otita

Între urechea medie și nazofaringe există o comunicare realizată prin intermediul trompei lui Eustachio, numită și tuba auditivă, aceasta având rolul de a egaliza presiunea din urechea medie cu cea din exterior. Dacă există un proces infecțios în nazofaringe, acesta se poate extinde la urechea medie prin trompa lui Eustachio.

Otita este mai frecventă în rândul pacienților pediatrici din cauza unor particularități anatomice (trompa lui Eustachio este largă, orizontală și scurtă), a imunodeficienței fiziologice, precum și infecțiile frecvente de tract respirator superior. Anumite infecții virale produc răspuns imun și inflamator la nivelul mucoasei tubei auditive ce favorizează aderența bacteriană și apariția otitei medii.

Bacteriile implicate în majoritatea otitelor sunt reprezentate de: Streptococcus Pneumoniae, Haemophilus influenzae și Moraxella catarrhalis. Virusurile cel mai frecvent asociate sunt: virusul respirator sincițial, influenza virus, parainfluenza, rhinovirus și adenovirus. [1, 2, 4]

Modul de manifestare a otitei

Semnele și simptomele otitei pot include:

• otalgia – durerea de ureche poate fi provocată trăgând de urechea afectată, aceasta se accentuează în poziția culcat (de exemplu noaptea în timpul somnului);
• otoreea - apariția unor secreții la nivelul urechii;
• cefalee;
• simptome concomitente sau recente ale unei infecții de tract respirator superior: tuse, rinoree, congestie sinusală;
• simptome generale: febră, letargie, iritabilitate (un simptom precoce la copilul mic). [1, 5]

Când sunt indicate antibioticele în otită

Tratamentul otitei medii la copii (o să ne referim la aceasta, fiind cea mai frecventă formă clinică) variază în funcție de vârsta pacientului și severitatea afecțiunii.

La copiii peste 2 ani cu otită unilaterală ușoară sau severă sau otită medie ușoară bilaterală se recomandă observarea evoluției stării clinice în primele 48-72 de ore, înainte de a decide dacă este necesară administrarea de antibiotice. Beneficiile evitări administrării imediate de antibiotice sunt reducerea efectelor secundare, reducerea utilizării abuzive de antibiotice și reducerea costurilor. În aceste prime ore ale bolii se pot administra ibuprofen sau paracetamol pentru ameliorarea otalgiei și a febrei.

Abordarea de tipul „watch and wait” nu se mai aplică în următoarele cazuri: toți copiii cu otoree, prezența unor complicații intracraniene, antecedente de recidivă, toții copiii sub 6 luni cu otită medie acută, copiii între 6 luni și 2 ani și la copiii peste 2 ani cu otită acută bilaterală severă. În aceste situații, tratamentul cu antibiotic este recomandat să se inițieze după confirmarea diagnosticului. [1, 3, 4]

Medicamentele recomandate pentru tratamentul antibiotic

Din punct de vedere farmacologic antibioticul ales trebuie să realizeze o concentrație suficient de mare la locul infecției și să fie eficient pentru agentul patogen în cauză.

În cazul otitei, antibioticul de primă linie este Amoxicilina, care poate fi administrat împreună cu acidul clavulanic (Augmentin). Acesta se administrează pe cale orală sub formă de comprimat filmat sau suspensie orală pentru copiii sub 25 kg. Doza și ritmul de administrare se stabilesc de către medic în funcție de vârsta și greutatea pacientului.

Antibioticele de 2 a doua linie includ: Cefuroxime, Cefixime, Ceftriaxome, Cefpodoxime, Cefdinir, Claritromicina, Azitromicina, Eritromicina și Trimetroprime/sulfametoxazole. Acestea pot fi prescrise dacă există contraindicații pentru administrarea Amoxicilinei (de exemplu alergie). [1, 4]

De reținut: Tratamentul antibiotic este prescris de către medic, dozele medicamentului și durata administrării trebuie respectate conform recomandării medicului. Utilizarea neglijentă și abuzivă a antibioticelor duc la apariția rezistenței bacteriilor la tratament.