Terapia prin rugaciune - efectele psiho-medicale si terapeutice
Autor: http://revistaonlinepsihologieparapsihologie.blogspot.ro
"Rugaciunea inseamna inaltarea mintii catre Dumnezeu, apropierea omului de Dumnezeu. Exista mai multe trepte ale rugaciunii. Daca este facuta din suflet chiar si rugaciunea banala - «Doamne-ajuta!» sau «Doamne, miluieste!» - te poate ajuta. Treapta cea mai inalta de intalnire cu Dumnezeu este rugaciunea inimii - «Doamne Iisuse Hristoase, Fiul Lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine, pacatosul!». Aceste cuvinte ii aduc omului incovoiat de boala atat intarire sufleteasca, cat si trupeasca"[3]. În general, rugaciunea este un spirit de durere, un strigat de ajutor[4]. În esenţă, „rugăciunea pare să fie o tensiune a spiritului către substratul imaterial al lumii. În general, ea constă într-o plângere, într-un strigăt de nelinişte, într-o cerere de ajutor. Uneori ea devine o contemplare senină a principiului imanent şi transcendent al tuturor lucrurilor. O putem defini, de asemenea, ca fiind o înălţare a sufletului către Dumnezeu, asemenea unui act de dragoste şi de adorare către cel care este izvorul minunii numită viaţă. Rugăciunea reprezintă, de fapt, efortul omului de a intra în comuniune cu o fiinţă nevăzută, creatoare a tot ce există - înţelepciune supremă, forţă şi frumuseţe, Tată şi Mântuitor al fiecăruia dintre noi. Departe de a fi o simplă recitare de formule, adevărata rugăciune este o stare mistică în care conştiinţa se absoarbe în Dumnezeu. Această stare nu este de natură intelectuală[5]”.
Stiinta a demonstrat fara tagada ca orice dezechilibru in plan fizic isi are originea in plan psihic; foarte multe boli ale trupului apar pe fond psihic, stresul fiind una dintre cauzele principale generatoare de cancer, tot ceea ce ne apasă, ce ne tulbură şi ne dezorganizează fiinţa interioară provocand boli ale trupului, iar pentru vindecarea acestor boli este foarte importantă stăpînirea de sine, echilibrul nostru sufletesc, spiritualitatea[6].
Iar refacerea acestui echilibru interior, precum si suportarea mai usoara a durerilor din plan fizic, se realizeaza si cu ajutorul rugaciunii. Apeland la rugaciune, o persoana invata cum sa ia decizii, cum sa isi planifice timpul si activitatile, cum sa se relaxeze si cum sa isi controleze durerile, urmarile ei observandu-se in planul fizic si in cel psihic; in plan fizic, rugaciunea il ajuta pe pacientul credincios sa se destinda, sa se relaxeze, ceea ce ii produce o incetinire a ritmului cardiac si respirator, o scadere a tensiunii arteriale; iar la nivel psihic se va produce o senzatie de usurare, de inlaturare a tuturor temerilor[7].
Boala - din punct de vedere teologic - reprezinta o ispasire a pacatelor noastre, ori a celor stramosesti, de dinaintea noastra, deci cauzele bolilor sunt: neascultarea fata de Dumnezeu, gandurile rele, mania, mandria sau lacomia, iar pentru a ne mentine sanatatea va trebui sa avem grija atat de trup, dar si de suflet, sufletul avand nevoie de medicamente pentru a se vindeca, medicamentul principal si necesar pentru vindecarea sufletului fiind rugaciunea.
Vindecarea bolii necesita cu primoridalitate ca persoana respectiva sa isi regaseasca linistea interioara, iar in zilele noastre, cand timpul pare ca s-a comprimat si ca nu mai are rabdare, a-ti gasi linistea interioara implica rugaciune continua, insa a te ruga este o provocare, dar si o indrazneala. De aceea, se recomanda rugaciunea continua, in gand, facuta din inima, indiferent ca sunteti la serviciu, la masa, pe strada, acasa sau la biserica[8]. Insa, oricare ar fi locul în care ne rugam, Dumnezeu nu ne vorbeste daca nu facem liniste în suflet[9]. Rugaciunea trebuie sa devina obisnuinta, iar astfel ea influenţează caracteru;. trebuie deci să ne rugăm mereu., pentru ca e absurd să te rogi dimineaţa, iar în restul zilei să te comporţi ca un barbar; gânduri sau invocări mentale îl pot menţine pe om în prezenţa lui Dumnezeu, tot comportamentul fiind în acest caz inspirat de rugăciune; Înţeleasă în felul acesta, rugăciunea devine[10] un mod de a trăi sanatos sau de a reveni la sanatatea pierduta.
In sustinerea efectului benefic al rugaciunii asupra starii de sanatate umane, vin si studiile realizate de la Universitatea Oxford, care au subliniat ca persoanele care se roaga frecvent sufera mai rar de boli psihice[11]. De asemenea, cercetatorii americani sunt de parere ca rugaciunea este o metoda non-invaziva de tratament impotriva bolilor cardiovasculare, putand fi considerata chiar un secret al longevitatii, pentru ca ea actioneaza asupra normalizarii tensiunii arteriale si a ritmului cardiac, doua lucruri esentiale pentru o viata lunga, de aceea oamenii care se roaga zilnic, continuu, [12]. sunt mai sanatosi, nu cad prada viciilor care le pot afecta sanatatea, precum alcoolul sau fumatul[13], fapt care a determinat ca,
in Statele Unite, rugaciunea sa devina un procedeu complementar medicinei, mult mai popular chiar decat terapia naturista sau exercitiile terapeutice[14]. In studiul desfasura in anul 1988[15], de catre medicul american Randolph Byrd cardiolog la un spital din San Francisco[16], 85% dintre persoanele care au folosit rugaciunea ca terapie au raspuns mult mai repede la tratament[17].
De altfel, dr. dr. Randolph Byrd, este si pionierul unor studii asupra rugaciunii de mijlocire, adica a rugaciunilor facute in favoarea unei persoane bolnave; dr. Byrd a impartit aleatoriu 393 de pacienti care erau spitalizati, avand probleme cardiace grave, in doua grupe: grupa (A), alcatuita din subiecti pentru care urmau sa fie inaltate rugaciuni de mijlocire, in completarea tratamentului obisnuit, iar o alta de control, grupa (, compusa din bolnavi tratati in aceleasi conditii ca si pana atunci , iar un grup de credinciosi romano-catolici si protestanti s-a rugat de la distanta, un anumit numar de zile, pentru bolnavii ce faceau parte din grupa (A), lucrandu-se in sistem "dublu-orb", asa incat nici pacientii, nici asistentele medicale si nici medicii din spital ce se ocupau de bolnavi, nu au avut cunostinta de repartizarea subiectilor pe grupe; rezultatele finale au evidentiat ca pacientii ce au beneficiat de rugaciunile de mijlocire au avut de cinci ori mai putina nevoie de tratamente cu antibiotice, riscul de edem pulmonar s-a redus de trei ori si nici unul dintre subiectii din grupa A nu a avut nevoie de respiratie mecanica, 10% dintre participantii din prima grupa ameliorandu-si starea de sanatate mult mai rapid, comparativ cu aceia din grupa de control neutra ([18]. Când experimentul s-a terminat, s-au fãcut urmãtoarele constatãri[19]:
1) grupul (A) pentru care s-au fãcut rugãciuni a avut mai putine cazuri de deficientã cardiacã congestivã decât grupul fãrã rugãciuni;
2) grupul (A) pentru care s-au fãcut rugãciuni a avut DE cinci ori mai putinã nevoie de antibiotice si de trei ori mai putinã nevoie de diuretice, decât grupul ( fãrã rugãciuni;
3) nimeni din grupul (A) pentru care s-au fãcut rugãciuni n-a avut nevoie de ventilatoare, fatã de 12 pacienti din grupul ( fãrã rugãciuni;
4) mai putini pacienti din grupul (A) cu rugãciuni au avut pneumonie fatã de celãlalt grup (trei din 13);
5) mai putini din pacientii care au primit rugãciuni au avut nevoie de start cardiac, decât din grupul fãrã rugãciuni (trei din 14);
6) nici unul din pacientii pentru care s-au fãcut rugãciuni n-a murit, pe când trei din grupul fãrã de rugãciuni au decedat
Asadar, dr. Byrd a reusit printre primii sa demnostreze clinic ca rugaciunile de mijlocire au efecte medicale deosebite, puterea lor fiind direct proportionala cu numarul si credinta celor ce se roaga, iar cercetari medicale ulterioare au dovedit ca rugaciunea spusa pentru altii[20] scad nivelul hormonilor de stres, reduc tensiunea arteriala, durerile cronice, tulburarile de somn, anxietatea, insa cel ce se roaga pentru altul obligatoriu trebuie sa aiba mintea deschisa, sa se fereasca sa faca asocieri, sa formeze imagini, fiind suficient ca sa il mentioneze pe subiect, rugaciunea nedirectionata fiind cea mai buna cale pentru ca bolnavul sa revina la starea de sanatate cea mai potrivita pentru el la acel moment, rugaciunea indirecta avand o forta mai mare tocmai pentru ca ea nu este bruiata de dorinte limitate, care pot sa nu fie in armonie cu adevarata noastra menire si a celor pentru care ne rugam[21].
Ramanand tot la Rugaciunea de mijlocire, pentru insanatosirea altei persoane, Candy Gunther Brown[22] a condus studiul pentru "rugaciunea de mijlocire prin proximitate" de vindecare, acesta declarand ca "Am ales sa investigam rugaciunea de proximitate pentru ca asa se spun multe rugaciuni de catre penticostali si crestini", iar studiul a descoperit imbunatatiri surprinzatoare in vedere si auz la persoanele in zone dezavantajate economic unde ochelarii sau aparatele auditive nu sunt disponibile usor, concluzionandu-se astfel ca rugaciunea pentru altul este si mai eficienta daca cel care se roaga este fizic aproape de cel pentru care este rugaciunea[23]
Referitor la mecanismul „material” al fenomenului rugaciunii, profesorul Valeri Slezin[24], seful Laboratorului de Neuropsihofiziologie al Institutului de Cercetare si Dezvoltare Psihoneurologica Bekhterev din Petersburg, a declarat ca "O rugaciune este un remediu puternic. Rugaciunea nu numai ca regleaza toate procesele din organismul uman, dar ea repara si structura grav afectata a constiintei." Ca sa isi intareasca aceasta afirmatie, profesorul Slezin a prezentat public rezultatele cercetarilor sale; in fapt, echipa sa de cercetori a purces la masuraea puterii rugaciunii, inregistrand electroencefalogramele unor calugari in timp ce acestia se rugau. Cercetatorii rusi au reusit astfel sa captateze un fenomen uluitor, respectiv "stingerea" completa a cortexului cerebral, stare psihica care mai poate fi observata doar la bebelusii in varsta de trei luni, si numai atunci cand se afla langa mamele lor, adica in siguranta absoluta. Insa aceasta senzatie de siguranta dispare pe masura ce persoana creste, activitatea creierului sporind si acest ritm al biocurentilor cerebrali aparand extrem de rar, spre exemplu in timpul somnului profund ori al rugaciunii. Profesorul rus a botezat starea aceasta necunoscuta "trezie usoara, in rugaciune" si a si demonstrat ca are o importanta vitala pentru orice persoana, aratand ca e un fapt cunoscut ca bolile sunt cauzate mai ales de situatii negative si de afronturi care ne raman infipte in minte, insa, in timpul rugaciunii, grijile se muta pe un plan mintal secundar ori dispar chiar in totalitate, devenind astfel posibila atat vindecarea psihica si morala, cat si cea fizica[25].
Savantii rusi au mers si mai departe cu cercetarile si au constatat ca rugaciunile pot sa neutralizeze chiar si radiatiile; astfel,dupa explozia de la centrala atomica de la Cernobil-Ucraina, din 1986, valorile radiatiilor din atmosfera depaseau capacitatea de masurare a instrumentului de masura pentru radiatii, insa, in apropierea Bisericii Arhanghelului Mihail, aflata la o distanta de 4 km de reactoare, valoarea radiatiilor era in limite normale.
Strans legat de mecanismul rugaciunii, s-a dovedit ca slujbele bisericesti ajuta si ele la ameliorarea sanatatii, in acest sens inginera si electrofiziciana Angelina Malakovskaia, de la Laboratorul de Tehnologie Medicala si Biologica, conducand peste o mie de studii pentru a cerceta caracteristicile sanatatii unor enoriasi(credinciosi) inainte si dupa slujba religioasa si constatand ca slujba in biserica normalizeaza tensiunea si valorile analizei sangelui[26].
De asemena, un alt colectiv de cercetatori rusi a studiat efectele rugaciunii asupra apei; astfel, Laboratorul stiintific al Institutului de Medicina Industriala si Navala a analizat stuctura apei inainte si dupa sfintire, rezultand ca dupa citirea rugaciunii „Tatal Nostru” si facerea semnului Crucii asupra apei, concentratia bacteriilor daunatoare din apa se va micsora instantaneu de o suta de ori; experimentele au fost repetate si facute astfel incat sa se excluda posibilul impact al sugestiei mentale, iar rugaciunea a fost spusa atat de credinciosi, cat si de necredinciosi, iar numarul bacteriilor – indiferent de mediu – a scazut fata de mostrele de referinta[27]. De aceea, savantii rusi au subliniat ca recomandarile ortodoxe – acelea de a binecuvanta orice mancare sau bautura inainte de masa - au nu numai o valoare spirituala, dar si una pre-ventiva, profilactica medicala. Tot ei au evidentiat si ca aghiasma, adica apa sfintita, este nu doar o apa purificata, ci si o apa cu structura schimbata, devenind nu numai inofensiva, dar si cu puteri vindecatoare speciale si specifice, singura limita fiind aceea ca apa sfintita are capacitatea de a vindeca numai pe cei credinciosi, apa – datorita „memoriei” sale – avand capacitatea de a "distinge" nivelul de credinta al oamenilor[28].
Rugaciunea nu poate fi masurata, pentru a vedea in ce doza se recomanda pentru anumite afectiuni, nu poate fi cuantificata si nici divizata pentru a vedea exact mecanismul de actiune al acestui proces asupra mentalului si implicit al metabolismului[29], efectul rugaciunii producandu-se în mod imperceptibil, insesizabil si foarte putini oameni au ocazia de a observa efectele rugaciunii în mod precis[30].
Cu toate acestea, rugaciunea îsi exercita influenta asupra sufletului si trupului într-un fel care pare sa depinda de calitatea si de frecventa sa, de felul de a trai al celui ce se roaga, putand sa dezvaluie calitatea rugaciunii; daca rugaciunea este frecventa, atunci influenta e foarte clara si consta întru-un fel de transformare mintala si organica a fiintei noastre, care se produce în mod progresiv si adeseori insesizabil[31], incetul cu încetul, rugaciunea, producand în suflet calmitate, liniste interioara, armonie între activitatea nervoasa si activitatea morala, o putere mai mare de a suporta încercarile vietii, saracia, lacomia, calomnia, boala si moartea, iar pe lânga calm si echilibru, rugaciunea mai produce si o integrare a activitatii mintale, adica un fel de reconfortare a personalitatii, iar echilibrul cauzat de rugaciune devine puternic ajutor terapeutic pentru omul bolnav[32]. Acolo unde rugaciunea este aplicata în mod afectiv, se obtine vindecarea, rugaciunea avand câteodata si efect miraculos, exploziv, fiind cunoscute cazuri in care s-au vindecat aproape instantaneu bolnavi de diverse afectiuni, precum: cancer, infectii renale, tuberculoza pulmonara, osoasa sau peritoniala; efectul producandu-se aproape totdeauna în acelasi chip: la început o mare durere, dupa aceea sentimentul de a fi vindecat, apoi în câteva clipe, cel mult în câteva ore, simptomele bolii dispar, iar leziunile anatomice se repara, miracolul fiind caracterizat printr-o rapida accelerare a proceselor de vindecare [33].
Tehnica rugăciunii.
Pentru a ne ruga trebuie doar să facem efortul de a tinde către Dumnezeu, insa efortul acesta trebuie să fie afectiv, nu intelectual, insa, rugăciunea, scurtă sau lungă, rostită cu voce tare sau in gand, trebuie să fie asemenea conversaţiei unui copil cu tatăl său; altfel spus, trebuie sa ne rugăm în acelaşi fel în care iubim, adică cu toată fiinţa noastră[34].
Forma rugăciunii poate diferi de la scurta aspiraţie către Dumnezeu si până la contemplare, de la cuvintele simple şi până la măreţia cântecului gregorian ce răsună sub bolţile catedralelor, nefiind obligatorii - pentru eficienţa rugăciunilor – nici solemnitatea, nici măreţia şi nici frumuseţea. Când judecăm valoarea rugăciunii după rezultatele ei, cele mai umile cuvinte de cerere şi de preamărire par la fel de acceptabile divinitatii ca şi cele mai frumoase invocări, rugaciunile deosebindu-se unele de altele la fel cum se deosebesc între ele personalităţile celor care se roagă, ele constand însă întotdeauna in variaţiuni pe două teme, mereu aceleaşi - necazul şi dragostea; e legitim să implorăm ajutorul lui Dumnezeu pentru a obţine ceea ce ne este necesar, insa ar fi absurd să cerem satisfacerea unui capriciu ori obţinerea unui lucru care poate fi dobândit prin propriul nostru efort, desi de multe ori cererea inoportună, insistentă, agresivă dă rezultate. Rugăciunea încetează să mai fie o cerere, in forma sa cea mai înaltă, omul spunandu-i lui Dumnezeu că îl iubeşte, că îi mulţumeşte de darurile Sale si că este gata să-I îndeplinească voinţa, rugăciunea devenind astfel o contemplaţie. In concluzie, orice tehnică a rugăciunii e bună atunci când reuşeşte să facă legătura între om şi Dumnezeu, deoarece valoarea tehnică a unei ştiinţe se măsoară prin rezultatele sale[35].
Efectele rugăciunii
Efectele rugăciunii nu sunt o amăgire, insa noi nu putem să reducem sentimentul sfinţeniei la spaima pe care omul o încearcă în faţa pericolelor ce-l înconjoară şi-n faţa tainelor universului. In plus, nu trebuie, însă, să considerăm rugăciunea un medicament, un remediu împotriva fricii de suferinţă, de boală şi de moarte. Deoarece omul nu poate să se comporte după bunul plac al fanteziei sale, fără a risca, pentru o reuşită în viaţă el trebuie să se conformeze regulilor neschimbătoare care depind de însăşi structura ei si isi va asuma un mare risc atunci când lasa să moară în el o activitate fundamentală, indiferent ca e de ordin fiziologic, intelectual sau spiritual; activităţile morale şi religioase sunt legate între ele in practică,. simţul moral disparand inevitabil după dispariţia simţului sfinţeniei, de aceea societăţile în care dispare nevoia de rugăciune sunt sortite degenerării. Motivul pentru care simţul sfinţeniei joacă un rol atât de important în reuşita vieţii poate fi explicat daca vom comparăm simţul sfinţeniei cu nevoia de oxigen, iar rugăciunea ar prezenta o oarecare asemănare cu funcţia respiratorie, ea trebuind a fi considerată ca agent al legăturilor naturale între conştiinţă şi mediu, ca o activitate biologică ce depinde de structura noastră. Altfel spus, rugaciunea trebuie considerata ca o funcţie normală a trupului şi a spiritului nostru[36].
Dacă e făcută în mod corect, rugăciunea este urmată întotdeauna de un rezultat, chiar daca ea e con-siderată de noi, majoritatea oamenilor moderni, ca fiind un obicei desuet, barbar, o superstiţie zadarnică.
Cauzele ignoranţei noastre sunt multiple: in primul rând, ne rugăm prea rar, simţul sfinţeniei fiind pe cale de dispariţie astazi; in al doilea rand, adesea rugăciunea este ineficientă deoarece cea mai mare parte dintre cei care se roagă sunt egoişti, mincinoşi, orgolioşi, farisei incapabili de credinţă şi de dragoste; in al treilea rand, atunci când se produc, ne scapă foarte adesea efectele rugaciunii, răspunsul divinitatii la cererile noastre fiind dat de obicei lent, insensibil, aproape imperceptibil. De acea,. rezultatele materiale ale rugăciunii sunt şi ele obscure, ele confundandu-se în general cu alte fenomene. Si, din lipsă de interes, medicii adeseori lasă nestudiate cazurile care se află la îndemâna lor, desi -printre nenumăratele efecte ale rugaciunii- medicul are mai cu seamă ocazia să le observe pe acelea pe care le numim efecte psiho-fiziologice şi curative[37]. Dar multi doctori, dupã ce au fost martori la vindecãri a cazurilor incurabile prin rugãciune, au ajuns la concluzia cã rugãciunea este o terapie miraculoasã, care transcende limite fizice, chimice, psihologice si/sau emotive[38].
Putem spune si că rugăciunea este „arma secreta” pe care Dumnezeu ne-a dat-o oamenilor pentru a ne apăra de boli şi de necazuri, numai ca vindecarea prin intermediul rugăciunii necesită să credem cu tărie în ceea ce spunem[39], dar si sa respectam câtiva paşi, in urma carora corpul încetează să mai producă toxine:
-primul pas constă în a refuza să-ţi fie teamă de simptomele vizibile ale bolii.
-al doilea pas impune recunoaşterea faptului că boala este doar o consecinţă a gândurilor negative.
-al treilea pas constă în preţuirea capacităţii de vindecare prin resurse proprii.
Efectele psihofiziologice
Asupra spiritului şi asupra trupului, rugăciunea acţionează într-un fel care pare să depindă de calitatea, de intensitatea şi de frecvenţa ei. Desi e uşor de recunoscut care este frecven-ţa rugăciunii şi, într-o anumită măsură, intensitatea acesteia, calitatea ei va rămâne însă necunoscută, căci inca nu exista mijloace de măsurare a credinţei şi a capacităţii de dragoste a aproapelui nostru; totusi, modul în care trăieşte cel ce se roagă poate să ne lămurească asupra calităţii invocaţiilor pe care le adresează lui Dumnezeu. Mediile în care rugăciunea este practicată se impregnează cu un persistent sentiment al datoriei şi al răspunderii, prin mai marea bunătate arătată celorlalţi si prezinta un nivel mai scăzut al egoismului şi al urii; in cazul indivizilor cu o dezvoltare intelectuală egală, sunt superioare caracterul şi valoarea morală în rândul celor care se roagă, spre deosebire de cei care nu se roagă[40].
Influenţa rugaciunii devine evidentă şi e comparabilă cu influenţa binefăcătoare a unor glande cu o funcţionalitate normală, atunci când este rostită cu regularitate, ea determinand un fel de transformare mentală şi organică, care se produce progresiv, omul descoperindu-si egoismul, lăcomia, greşelile de jude-cată şi orgoliul si supunandu-se îndatoririlor morale, încearcand să dobândească umilinţa intelectuală; ast-fel, treptat se instalează o linişte interioară, o armonie morală şi spirituală, o mai mare putere de a îndura sărăcia, calomnia, grijile, de a suporta mai uşor prierderea celor dragi, de a suporta mai uşor durerea, boala şi moartea. Liniştea generată de rugăciune devine un puternic ajutor terapeutic, iar faptul că medicul vede un bolnav rugându-se, poate constitui pentru el un motiv de bucurie[41].
Totusi, rugăciunea nu trebuie să fie si nu o putem asemui cu morfina, deoarece ea influenţează concomitent cu starea de calm, si o integrare a activităţilor mentale, un fel de regenerare a personalităţii. Uneori rugăciunea generează curajul si imprimă asupra credincioşilor o influenţă deosebită, ridicandu-i pe oameni deasupra nivelului lor intelectual dobândit prin ereditate şi prin educaţie, această legătură spirituală cu Divinitatea îi umple de pace sufletească, care iradiază din ei şi le însoţeşte paşii peste tot[42]. Experimental, electrofiziologia a demonstrat ca[43]:
- forta rugaciunii consta in declansarea unor biocurenti, demonstrandu-se astfel ca boala este o manifestare bioelectrica, iar greselile de comportament aduc modificari mecanice, chimice si fiziologice, modificari care au la origine biocurentii gandului optiunilor omenesti
- biocurentii se pot inmulti prin rugaciune, prin exercitiu religios, facandu-i sa actioneze in fiecare celula si neuron, terapia prin rugaciune dovedindu-se astfel a fi o metoda de prevenire si de tratament al bolilor din punct de vedere electofiziologic, deoarece prin rugaciune, bioelectricitatea umana nu se concentreaza numai intr-o portiune a scoartei celebrale, ci se difuzeaza peste tot in organism;
- la cel care se roaga in permanenta, s-a constatat ca scade consumul de proteine si o energie noua, inca necunoscuta[44], ia locul unei hrane abundende, aceasta energie intretinand viata sau facand sa renasca viata celui bolnav;
In ceea ce priveste sãnãtatea noastrã, rugãciunea este si credintã si medicament, douã balsamuri omenesti fãrã de care de care n-am supravietui nici social, nici individual, nici fizic si nici emotiv[45].
Efectele curative
Sacroterapie sau terapia prin rugaciune este o forma deosibit de puternica de a obtine echilibrul: fizic, mental si mai ales spiritual. Din lipsa de intelegere, oamenii apeleaza destul de rar sau deloc desi este una dintre cele mai putin costisitoare si la indemana tuturor. Desi deseori Sacroterapia este catalogata ca o terapie pur religioasa, ea este mai mult decat atat, deoarece cand vorbim de “vindecare” la Sacroterepie, ne referim mai mult la o “reintregire”, la o restabilizare a armoniei interioare, lucru care se va manifesta si la nivelul organismului, inclusiv prin disparitia simptomelor; prin practicarea Sacroterapiei se obtine in primul rand relaxarea, o liniste interioara, Pacea interioara si intr-un mod miraculos si vindecare fizica[46] .
Atenţia oamenilor a fost atrasa intotdeauna de aspectul efectului curativ al rugăciunii, in mediile în care se practică rugăciunea vorbindu-se şi astăzi foarte frecvent despre vindecările obţinute ca efect al rugaciunilorr. Daca in cazul bolilor ce pot fi vindecate spontan sau cu ajutorul unei medicaţii obişnuite, e greu de ştiut care a fost adevăratul agent al vindecării, în cazurile în care orice terapie nu e eficientă sau a dat greş, vindecarea se poate atribui numai si numai rugăciunii. Asa cum am mai subliniat, pentru ca aceste fenomene de vindecare miraculoasa să se producă, nu e necesar ca bolnavul să se roage, ci trebuie ca in preajma lor, însă, cineva sa se roage, rugăciunea pe care o face altcineva fiind întotdeauna mai eficientă decât cea făcută pentru sine, efectul rugăciunii mai depinzand si de intensitatea şi calitatea ei[47].
Organismul uman este format preponderent din apa, iar sursele de apa potabila de multe ori sunt poluate mai mult sau mai putin, apa poluata fiind formata din particule haotice si stranii, iar cercetarile experimentale[48] au evidentiat ca apa prelevata dupa doua ore de rugaciune, are structura unor cristale minunate, pure, in forma de flori, structura cristalina ce se pastreaza si timp de o luna dupa rugaciune. Asadar, apa raspunde rugaciunii noastre, deci constiinta umana poate schimba structura materiei. Faptul ca peste 70 la suta din organismul omenesc este compus din apa este relevant si extraordinar, devenind limpede faptul ca rugaciunea noastra poate avea efecte purificatoare asupra noastra sau asupra persoanelor pentru care ne rugam. Cu ajutorul rugaciunii, se poate purifica si apa potabila ori hrana care a fost preparata cu toate gindurile negre, pentru a nu produce dureri abdominale, ori alte forme de tulburari la nivelul corpului fizic[49].
Studiile experimentale au mai dovedit ca rugaciunea si credinta ajuta si la blocarea spaimei, a anxietatii si la minimalizarea stresului[50], participantii la aceste studii trecand prin testul controlului cognitiv Stroop, test care presupune atasarea de cap a unor electrozi, in vederea masurarii activitatii creierului, si care a evidentiat ca, raportat la persoanele necredincioase, cei care se roaga au prezentat o activitate mai mica in zona cortexului anterior (ACC), o portiune a creierului care induce modificarea comportamentului, prin semnalizarea momentelor in care atentia si controlul sunt necesare(spre exemplu, ca urmare a unor evenimente care produc anxietate, ca, de pilda, ca atunci cand gresim); s-a demonstrat astfel ca, cu cat este mai mare activitatea de rugaciune, cu atat ACC-ul este mai mic, iar erorile mai putine, deci credinta si rugaciunea are un efect urias de calmare asupra credinciosi, ceea ce ii face sa fie mai putin stresati in ceea ce priveste infruntarea necunoscutului ori a greselilor[51].
Rugaciunea isihastica
Există vindecări şi printr-o terapie mistică, prin post şi prin rugăciune, insa cea mai înaltă formă de rugăciune în acest scop este Rugăciunea Inimii[52]: "Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, milueşte-mă pe mine, păcătosul!". Cuvantul isihasm[53] vine de la termenul grecesc isihia, care inseamna liniste, tacere interioara, Isihasmul fiind una dintre cele mai directe si pure[54] cai de a atinge iluminarea spirituala si de a mentine starea de sanatate mentala si biologica a omului[55].
Rugaciunea inimii are mai multe forme de exprimare, respectiv:
[1}"Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, milueşte-mă pe mine, păcătosul!".
[2] "Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, milueşte-mă pe mine, credinciosul!".
[3] "Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, milueşte-mă!".
[4] "Doamne Iisuse Hristoase, milueşte-mă!"
[5] "Iisuse, milueşte-mă!"
Aceast rugaciune insa nu are nici un efect asupra ateilor, pentru că dacă nu crezi în ea nu ştiu cum ai putea să o practici, ea cerand condiţii speciale şi nu este la îndemîna oricui, c erand o asceză, o abţinere de la cele lumeşti, o preţuire a celor sufleteşti, cere post nu numai al trupului, ci şi al sufletului, cerand si să ne abţinem pînă şi de la gînduri şi imagini urîte, de la înjurături, de la infatuare.
Rugăciunea inimii se face în condiţii de pace sufletească, de singurătate şi linişte, singuri cu Dumnezeu, practicantul trebuind să repete această rugăciune de sute şi de mii de ori, pînă cînd ea se micşorează, pînă cînd ea se concentrează într-o formulă mai simplă dar cu aceeaşi putere vindecătoare: "Iisuse, milueşte-mă!". In final, această formulă dispare şi ea, intervenind o comunicare directă între sufletul omului, între inima lui şi Dumnezeu. Mircea Eliade spunea că "Rugăciunea Inimii este o yoga creştină", pentru că ea are multe asemănări cu tehnicile acestea de tip yoga, dar ea mai este şi o mantră, o formulă sacră, care te ajută să te spiritualizezi, să te purifici şi să te concentrezi.
Se numeşte "Rugăciune a Inimii" pentru că este un efort extraordinar de a coborî mintea în inimă, de a uni mintea noastră cunoscătoare cu inima iubitore[56], astfel cunoaşterea devenind iubire şi contopindu-se într-o singură trăire. Ea este o rugăciune care pleacă din interiorul si din spiritul nostru şi astfel are loc o comunicare în mod direct şi fără cuvînt de la duhul nostru la Duhul Divin, creandu-se un "văzduh spiritual"[57], o comunicare duhovnicească.
Repetarea pur formală a silabelor rugăciunii este considerată periculoasă pentru practicantul isihast, practicarea rugăciunii lui Iisus, numită şi "Rugăciunea inimii", trebuind să aibă loc în umilinţă, deoarece exista destule pericole care pandesc pe practicantul care este mândru, orgolios sau arogant.
Treptele rugaciunii inimii[58] difera, dupa unii fiind 8, dupa altii doar 3 sau 5, dar o varianta generala[59] ar fi aceasta:
1) Rugaciunea mintii: - este primul stadiu al rostirii, in care mintea repeta neincetat: "Doamne Isuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma.", in acest stadiu intreaga atentie fiind focalizata pe aceasta rostire, gandurile razlete incetand sa mai sustraga fiinta, mintea fiind automat orientata in interior;
2) Rugaciunea mintii in inima: - Cand mintea in timpul rugaciunii petrece fara iesire in interiorul inimii si aici se afla toata esenta lucrarii[60], deoarecei atentia este directionata in inima, lucru ce in unele cazuri se intampla spontan sau se intampla firesc, de la sine. Pe aceasta treapta, devenim constienti de natura noastra, de gandurile, de emotile noastre pe care acum le percepem, le analizam(introspectie) si apare o stare de calm profund, de siguranta, incepand sa creasca focalizarea si forta interioara.
3) Rugaciunea neincetata sau cea care se misca de la sine: - Atunci cand inima cu fiecare zvacni-tura repeta singura cuvintele rugaciunii. In acest stadiu apare asa-numita “dulceata duhovniceasca:, adica o forma permanenta de beatitudine, stare beatifica din inima devine continua "ca o curgere" chiar si in tim-pul desfasurarii actiunii zilnice, chiar si cand vorbim sau dormim, rugaciunea devenind astfel neincetata.
4) Rugaciunea curata: - Cand rugaciunea da nastere unei contemplatii, iar cel care traieste o astfel de contemplatie cunoaste o stare de extaz si devine asemenea unui trup parasit de suflet, iar in acest extaz, in care mintea nu mai poate misca, ramane doar constiinta care contempla si apare din inima "o lumina ce straluceste ca soarele ce izvoraste din adancul inimii”, adica o perceptie a viziunii interioare.
5) Rugaciunea, vederea duhovniceasca sau rugaciunea fara de rugaciune: - De indata ce mintea a trecut dincolo de rugaciunea curata nu mai exista nici simtiri, nici lacrimi, nici stapanire, nici libertate, nici smerenie, nici lumea asta sau cealalta, adica nu mai exista rugaciune dincolo de rugaciunea curata, si trecand dincolo de marginile ei intram in starea de extaz si nu mai suntem in rugaciune.
Rugaciunea inimii vindecă şi repară inima acelora care se roagă[61], si in acest sens trebuie sa mentionam ca persoanele care au boli de inimă - grave sau uşoare - au de fapt probleme cu ceakra inimii, care nu funcţionează corect şi la intreaga ei capacitate, astfel încît să aducă suficientă energie cu care să impregneze zona inimii şi celelalte organe pe care le guvernează. Ceakra inimii este un centru energetic principal al corpului uman si se află în dreptul inimii fizice, iar buna ei funcţionare depinde de sentimentul de iubire pe care fiecare om trebuie să-l nutrească faţă de Divinitate, faţă de semeni şi faţă de natură. In caz contrar, oamenii isi vor blochează o parte din fluxul de energie care curge prin acest centru atît de important şi care scaldă continuu inima fizică, el blocand astfel transmiterea liberă spre exterior a iubirii, deoarece inima este singura care vehiculează acest sentiment minunat[62]. Această rugăciune se dovedeste a fi un leac miraculos, pentru inima bolnavă, care nu costă bani, si nu cere efort mare, ci numai iubire şi încredere în ajutorul Divinitatii. Pe inspiraţie, se recomanda a se spune prima parte a rugăciunii: ”Doamne Iisuse Christoase Fiul lui Dumnezeu…”, (moment în care noi credinciosul afirmă că Îi recunoaşte pe Domnul Iisus Christos ca fiind Fiul lui Dumnezeu şi îl primeste în inima sa ca pe un Oaspete de seamă cu linişte şi încredere deplină…). Iar pe expiraţie se spune a doua parte a rugăciunii: „…miluieşte-mă!” (moment în care credinciosul cere pentru el mila lui Dumnezeu, bunăvoinţa Lui faţă de el, dar acceptă şi să se elibereze de tot păcatul din ei şi permite să iasă afară din ei toate energiile negative acumulate acolo în timp, pe care chiar ei prin neiubire le-au emanat şi blocat)[63].
In concluzie, terapia prin rugaciune in general, si terapia isihastica in special, are ca efect si curăţirea de patimi a practicantului, avand în centrul ei repetarea neîncetată a rugăciunii (lui Iisus) şi dorinţa de liniştire interioară[64].In cele din urma, rugaciunea devine o modalitate de a vorbi cu propriul suflet[65] si de a-i asigura linistea interioara, iar odata linistea obtinuta, mecanismele interioare psiho-chimice si fiziologice ale organismului vor declansa procesul de vindecare accelerata si de prevenire a bolii.
[1] Rugaciunea inimii sau Rugaciunea lui ISUS
[2] Dr.Alexis Carrel(…), in: http://www.rostonline.org/rost/mar2008/rugaciunea.shtmlRugăciunea, puterea spiritului asupra materiei
[3] Declaratie a preotului Tudor Peiu, de la Biserica ""Sfanta Treime"" din curtea Spitalului Clinic de Urgenta pentru Copii ""Grigore Alexandrescu" din Bucuresti, declaratie inserata in articolul „Vindecarea prin rugaciune” publicat in „Jurnalul National” si reluat in: http://ciupercaterapeutica.blogspot.com/%202010/05/vindecarea-prin-rugaciune.html
[4] http://biserica.org/ro/viataduhovniceasca/ghidpastoral/efectelemedicale.htm
[5] Definite data rugaciunii de Dr. Alexis Carrel ,cunoscut pentru descoperirile sale în domeniul vaselor de sânge şi al transplantului de organe, descoperiri pentru care a primit premiul Nobel, marele chirurg şi biolog francez Alexis Carrel fiind şi un om profund religios, de-a lungul carierei sale constatand influenţa covârşitoare pe care credinţa o are asupra sănătăţii sufleteşti şi trupeşti şi ajungand să creadă în miraculoasa putere de vindecare a rugăciunii; preluata de: http://www.yogaesoteric.net/content.aspx?item=5191lang=RO
[6] Terapie şi vindecare prin "Rugăciunea Inimii"• de vorbă cu dl prof. univ. dr. Ion Mânzat, preşedinte al Asociaţiei de Psihologie Transpersonală din România, in: http://www.evenimentul.ro/articol/terapie-si-vindecare-prin-rugaciunea-inimii.html
[7] „Vindecarea prin rugaciune” articol publicat in „Jurnalul National” si reluat in: http://ciupercaterapeutica.blogspot.com/2010/05/vindecarea-prin-rugaciune.html
[8] idem [7]
[9] http://biserica.org/ro/viataduhovniceasca/ghidpastoral/efectelemedicale.htm
[10] http://www.yogaesoteric.net/content.aspx?item=5191lang=RO
[11] Idem [7]
[12] http://www.ziare.com/articole/muzica+vindecare
[13]informeaza howstuffworks.com.
[14] http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/sanatate/vindecarea-prin-rugaciune-un-mit-1007235
[15] studiul desfasurat timp de cinci ani, in care s-a analizat influenta rugaciunii terapiiasupra cardiacilor.
[16] conform www.iwriteiam.nl.
[17] Studiile ulterioare nu numai ca au contrazis concluzia lui Byrd, dar au aratat si o inrautatire considerabila a starii de sanatate a cardiacilor care au optat pentru rugaciune, ca terapie complementara.
[18] http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/sanatate/rugaciunea-ajuta-bolnavii-1076200
[19] (Dr. Randolph Byrd “Passive therapeutic effects of intercessory prayer in a Coronary Care Unit population, Southern Medical Journal, 1988, pg. 826-829).
[20] dar si cea spusa pentru sine
[21] http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/sanatate/rugaciunea-ajuta-bolnavii-1076200
[22] profesor asociat al Departamentului pentru Studii Religioase de la Universitatea Indiana Bloomington,
[23] http://www.ziare.com/magazin/stiri-magazin/succesul-rugaciunii-de-insanatosire-depinde-de-proximitate-1033794
[24]Cazul a fost prezentat pe larg in revista rusa „Pravda”
[25]http://www.despresuflet.ro/forum/terapii-complementare-f69/terapia-prin-rugaciune-t684.html
[26]idem [3]
[27] http://www.catholica.ro/2006/03/21/efectele-miraculoase-ale-semnului-crucii-si-rugaciunii/
[28] idem [3]
[29] [14]
[30] http://biserica.org/ro/viataduhovniceasca/ghidpastoral/efectelemedicale.htm
[31] Idem [30]
[32] Idem [30]
[33] Idem [30]
[34] http://www.yogaesoteric.net/content.aspx?item=5191lang=RO
[35] Idem [34]
[36] Idem [34]
[37] Idem [34]
[38] http://ro.altermedia.info/familiesocietate/rugaciunea-ca-terapie_7698.html
[39] deoarece în subconştient se întipăresc doar gândurile lipsite de îndoială, iar in caz contrar, gândurile negative vor accentua şi mai mult simptomele
bolii.
[40] Idem [34]
[41] Idem [34]
[42] Idem [34]
[43] http://rodulpamantului.blogspot.com/2010/10/efectele-rugaciunii.html-
[44] Numita si phrana
[45] Idem [38]
[46] http://www.detoxcenter.ro/tratamente.html
[47] Idem [34]
[48] Experimentele lui Masaro Emoto - Apa si beneficiile ei, in http://www.geticul.com/2010/01/experimentele-lui-masaro-emoto-apa-si.html
[49] Idem [48]
[50] conform studiului unor cercetatori din cadrul Universitatii Toronto-Canada, studiu care a urmarit sa descopere diferentele creierului la credinciosi si la necredinciosi.
[51] Sursa: Science Daily
[52] Idem [6]
[53] Isihasmul se mai numeşte şi palamism, iar formele sale cunoscute provin din tradiţia monastică a Muntelui Athos. Potrivit acestei doctrine, creştinul sau monah ul trebuie să trăiască în pace şi linişte, împăcând trupul cu sufletul, menţinându-se într-o stare contemplativă. Se practica permanent aşa-numita rugăciune a inimii sau a minţii ("Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul"), o formulă menită a ţine trează conştiinţa bunătăţii dumnezeirii şi a statutului de creatură păcătoasă.
[54] libera de dogmatism ori inchistari religioase
[55] „Isihasmul”, articol in http://www.elixir.ro/domenii.php?mnu=37
[56] Nu este vorba despre inima de carne, despre cord, ci despre inima văzută de către isihaştri şi teologi ca un centru al spiritului, ca un lăcaş al lui Dumnezeu, un lăcaş al Duhului Sfînt.
[57] cum spunea părintele Stăniloae,
[58] Idem [55]
[59] dupa Filocalia
[60] (Parintele Cleopa in "Ne vorbeste Parintele Cleopa" vol. 12.)
[61] http://forum.romedic.ro/prod/intepaturi_la_inima_019924.html/2
[62] Idem [61]
[63] Idem [61]
[64] http://omenirea-incotro.blogspot.com/2010/12/cunoaste-te-pe-tine-insuti-prin.html
[65] http://www.lumeaspirituala.ro/ articolul:" Rugaciunea si efectele ei”
Stiinta a demonstrat fara tagada ca orice dezechilibru in plan fizic isi are originea in plan psihic; foarte multe boli ale trupului apar pe fond psihic, stresul fiind una dintre cauzele principale generatoare de cancer, tot ceea ce ne apasă, ce ne tulbură şi ne dezorganizează fiinţa interioară provocand boli ale trupului, iar pentru vindecarea acestor boli este foarte importantă stăpînirea de sine, echilibrul nostru sufletesc, spiritualitatea[6].
Iar refacerea acestui echilibru interior, precum si suportarea mai usoara a durerilor din plan fizic, se realizeaza si cu ajutorul rugaciunii. Apeland la rugaciune, o persoana invata cum sa ia decizii, cum sa isi planifice timpul si activitatile, cum sa se relaxeze si cum sa isi controleze durerile, urmarile ei observandu-se in planul fizic si in cel psihic; in plan fizic, rugaciunea il ajuta pe pacientul credincios sa se destinda, sa se relaxeze, ceea ce ii produce o incetinire a ritmului cardiac si respirator, o scadere a tensiunii arteriale; iar la nivel psihic se va produce o senzatie de usurare, de inlaturare a tuturor temerilor[7].
Boala - din punct de vedere teologic - reprezinta o ispasire a pacatelor noastre, ori a celor stramosesti, de dinaintea noastra, deci cauzele bolilor sunt: neascultarea fata de Dumnezeu, gandurile rele, mania, mandria sau lacomia, iar pentru a ne mentine sanatatea va trebui sa avem grija atat de trup, dar si de suflet, sufletul avand nevoie de medicamente pentru a se vindeca, medicamentul principal si necesar pentru vindecarea sufletului fiind rugaciunea.
Vindecarea bolii necesita cu primoridalitate ca persoana respectiva sa isi regaseasca linistea interioara, iar in zilele noastre, cand timpul pare ca s-a comprimat si ca nu mai are rabdare, a-ti gasi linistea interioara implica rugaciune continua, insa a te ruga este o provocare, dar si o indrazneala. De aceea, se recomanda rugaciunea continua, in gand, facuta din inima, indiferent ca sunteti la serviciu, la masa, pe strada, acasa sau la biserica[8]. Insa, oricare ar fi locul în care ne rugam, Dumnezeu nu ne vorbeste daca nu facem liniste în suflet[9]. Rugaciunea trebuie sa devina obisnuinta, iar astfel ea influenţează caracteru;. trebuie deci să ne rugăm mereu., pentru ca e absurd să te rogi dimineaţa, iar în restul zilei să te comporţi ca un barbar; gânduri sau invocări mentale îl pot menţine pe om în prezenţa lui Dumnezeu, tot comportamentul fiind în acest caz inspirat de rugăciune; Înţeleasă în felul acesta, rugăciunea devine[10] un mod de a trăi sanatos sau de a reveni la sanatatea pierduta.
In sustinerea efectului benefic al rugaciunii asupra starii de sanatate umane, vin si studiile realizate de la Universitatea Oxford, care au subliniat ca persoanele care se roaga frecvent sufera mai rar de boli psihice[11]. De asemenea, cercetatorii americani sunt de parere ca rugaciunea este o metoda non-invaziva de tratament impotriva bolilor cardiovasculare, putand fi considerata chiar un secret al longevitatii, pentru ca ea actioneaza asupra normalizarii tensiunii arteriale si a ritmului cardiac, doua lucruri esentiale pentru o viata lunga, de aceea oamenii care se roaga zilnic, continuu, [12]. sunt mai sanatosi, nu cad prada viciilor care le pot afecta sanatatea, precum alcoolul sau fumatul[13], fapt care a determinat ca,
in Statele Unite, rugaciunea sa devina un procedeu complementar medicinei, mult mai popular chiar decat terapia naturista sau exercitiile terapeutice[14]. In studiul desfasura in anul 1988[15], de catre medicul american Randolph Byrd cardiolog la un spital din San Francisco[16], 85% dintre persoanele care au folosit rugaciunea ca terapie au raspuns mult mai repede la tratament[17].
De altfel, dr. dr. Randolph Byrd, este si pionierul unor studii asupra rugaciunii de mijlocire, adica a rugaciunilor facute in favoarea unei persoane bolnave; dr. Byrd a impartit aleatoriu 393 de pacienti care erau spitalizati, avand probleme cardiace grave, in doua grupe: grupa (A), alcatuita din subiecti pentru care urmau sa fie inaltate rugaciuni de mijlocire, in completarea tratamentului obisnuit, iar o alta de control, grupa (, compusa din bolnavi tratati in aceleasi conditii ca si pana atunci , iar un grup de credinciosi romano-catolici si protestanti s-a rugat de la distanta, un anumit numar de zile, pentru bolnavii ce faceau parte din grupa (A), lucrandu-se in sistem "dublu-orb", asa incat nici pacientii, nici asistentele medicale si nici medicii din spital ce se ocupau de bolnavi, nu au avut cunostinta de repartizarea subiectilor pe grupe; rezultatele finale au evidentiat ca pacientii ce au beneficiat de rugaciunile de mijlocire au avut de cinci ori mai putina nevoie de tratamente cu antibiotice, riscul de edem pulmonar s-a redus de trei ori si nici unul dintre subiectii din grupa A nu a avut nevoie de respiratie mecanica, 10% dintre participantii din prima grupa ameliorandu-si starea de sanatate mult mai rapid, comparativ cu aceia din grupa de control neutra ([18]. Când experimentul s-a terminat, s-au fãcut urmãtoarele constatãri[19]:
1) grupul (A) pentru care s-au fãcut rugãciuni a avut mai putine cazuri de deficientã cardiacã congestivã decât grupul fãrã rugãciuni;
2) grupul (A) pentru care s-au fãcut rugãciuni a avut DE cinci ori mai putinã nevoie de antibiotice si de trei ori mai putinã nevoie de diuretice, decât grupul ( fãrã rugãciuni;
3) nimeni din grupul (A) pentru care s-au fãcut rugãciuni n-a avut nevoie de ventilatoare, fatã de 12 pacienti din grupul ( fãrã rugãciuni;
4) mai putini pacienti din grupul (A) cu rugãciuni au avut pneumonie fatã de celãlalt grup (trei din 13);
5) mai putini din pacientii care au primit rugãciuni au avut nevoie de start cardiac, decât din grupul fãrã rugãciuni (trei din 14);
6) nici unul din pacientii pentru care s-au fãcut rugãciuni n-a murit, pe când trei din grupul fãrã de rugãciuni au decedat
Asadar, dr. Byrd a reusit printre primii sa demnostreze clinic ca rugaciunile de mijlocire au efecte medicale deosebite, puterea lor fiind direct proportionala cu numarul si credinta celor ce se roaga, iar cercetari medicale ulterioare au dovedit ca rugaciunea spusa pentru altii[20] scad nivelul hormonilor de stres, reduc tensiunea arteriala, durerile cronice, tulburarile de somn, anxietatea, insa cel ce se roaga pentru altul obligatoriu trebuie sa aiba mintea deschisa, sa se fereasca sa faca asocieri, sa formeze imagini, fiind suficient ca sa il mentioneze pe subiect, rugaciunea nedirectionata fiind cea mai buna cale pentru ca bolnavul sa revina la starea de sanatate cea mai potrivita pentru el la acel moment, rugaciunea indirecta avand o forta mai mare tocmai pentru ca ea nu este bruiata de dorinte limitate, care pot sa nu fie in armonie cu adevarata noastra menire si a celor pentru care ne rugam[21].
Ramanand tot la Rugaciunea de mijlocire, pentru insanatosirea altei persoane, Candy Gunther Brown[22] a condus studiul pentru "rugaciunea de mijlocire prin proximitate" de vindecare, acesta declarand ca "Am ales sa investigam rugaciunea de proximitate pentru ca asa se spun multe rugaciuni de catre penticostali si crestini", iar studiul a descoperit imbunatatiri surprinzatoare in vedere si auz la persoanele in zone dezavantajate economic unde ochelarii sau aparatele auditive nu sunt disponibile usor, concluzionandu-se astfel ca rugaciunea pentru altul este si mai eficienta daca cel care se roaga este fizic aproape de cel pentru care este rugaciunea[23]
Referitor la mecanismul „material” al fenomenului rugaciunii, profesorul Valeri Slezin[24], seful Laboratorului de Neuropsihofiziologie al Institutului de Cercetare si Dezvoltare Psihoneurologica Bekhterev din Petersburg, a declarat ca "O rugaciune este un remediu puternic. Rugaciunea nu numai ca regleaza toate procesele din organismul uman, dar ea repara si structura grav afectata a constiintei." Ca sa isi intareasca aceasta afirmatie, profesorul Slezin a prezentat public rezultatele cercetarilor sale; in fapt, echipa sa de cercetori a purces la masuraea puterii rugaciunii, inregistrand electroencefalogramele unor calugari in timp ce acestia se rugau. Cercetatorii rusi au reusit astfel sa captateze un fenomen uluitor, respectiv "stingerea" completa a cortexului cerebral, stare psihica care mai poate fi observata doar la bebelusii in varsta de trei luni, si numai atunci cand se afla langa mamele lor, adica in siguranta absoluta. Insa aceasta senzatie de siguranta dispare pe masura ce persoana creste, activitatea creierului sporind si acest ritm al biocurentilor cerebrali aparand extrem de rar, spre exemplu in timpul somnului profund ori al rugaciunii. Profesorul rus a botezat starea aceasta necunoscuta "trezie usoara, in rugaciune" si a si demonstrat ca are o importanta vitala pentru orice persoana, aratand ca e un fapt cunoscut ca bolile sunt cauzate mai ales de situatii negative si de afronturi care ne raman infipte in minte, insa, in timpul rugaciunii, grijile se muta pe un plan mintal secundar ori dispar chiar in totalitate, devenind astfel posibila atat vindecarea psihica si morala, cat si cea fizica[25].
Savantii rusi au mers si mai departe cu cercetarile si au constatat ca rugaciunile pot sa neutralizeze chiar si radiatiile; astfel,dupa explozia de la centrala atomica de la Cernobil-Ucraina, din 1986, valorile radiatiilor din atmosfera depaseau capacitatea de masurare a instrumentului de masura pentru radiatii, insa, in apropierea Bisericii Arhanghelului Mihail, aflata la o distanta de 4 km de reactoare, valoarea radiatiilor era in limite normale.
Strans legat de mecanismul rugaciunii, s-a dovedit ca slujbele bisericesti ajuta si ele la ameliorarea sanatatii, in acest sens inginera si electrofiziciana Angelina Malakovskaia, de la Laboratorul de Tehnologie Medicala si Biologica, conducand peste o mie de studii pentru a cerceta caracteristicile sanatatii unor enoriasi(credinciosi) inainte si dupa slujba religioasa si constatand ca slujba in biserica normalizeaza tensiunea si valorile analizei sangelui[26].
De asemena, un alt colectiv de cercetatori rusi a studiat efectele rugaciunii asupra apei; astfel, Laboratorul stiintific al Institutului de Medicina Industriala si Navala a analizat stuctura apei inainte si dupa sfintire, rezultand ca dupa citirea rugaciunii „Tatal Nostru” si facerea semnului Crucii asupra apei, concentratia bacteriilor daunatoare din apa se va micsora instantaneu de o suta de ori; experimentele au fost repetate si facute astfel incat sa se excluda posibilul impact al sugestiei mentale, iar rugaciunea a fost spusa atat de credinciosi, cat si de necredinciosi, iar numarul bacteriilor – indiferent de mediu – a scazut fata de mostrele de referinta[27]. De aceea, savantii rusi au subliniat ca recomandarile ortodoxe – acelea de a binecuvanta orice mancare sau bautura inainte de masa - au nu numai o valoare spirituala, dar si una pre-ventiva, profilactica medicala. Tot ei au evidentiat si ca aghiasma, adica apa sfintita, este nu doar o apa purificata, ci si o apa cu structura schimbata, devenind nu numai inofensiva, dar si cu puteri vindecatoare speciale si specifice, singura limita fiind aceea ca apa sfintita are capacitatea de a vindeca numai pe cei credinciosi, apa – datorita „memoriei” sale – avand capacitatea de a "distinge" nivelul de credinta al oamenilor[28].
Rugaciunea nu poate fi masurata, pentru a vedea in ce doza se recomanda pentru anumite afectiuni, nu poate fi cuantificata si nici divizata pentru a vedea exact mecanismul de actiune al acestui proces asupra mentalului si implicit al metabolismului[29], efectul rugaciunii producandu-se în mod imperceptibil, insesizabil si foarte putini oameni au ocazia de a observa efectele rugaciunii în mod precis[30].
Cu toate acestea, rugaciunea îsi exercita influenta asupra sufletului si trupului într-un fel care pare sa depinda de calitatea si de frecventa sa, de felul de a trai al celui ce se roaga, putand sa dezvaluie calitatea rugaciunii; daca rugaciunea este frecventa, atunci influenta e foarte clara si consta întru-un fel de transformare mintala si organica a fiintei noastre, care se produce în mod progresiv si adeseori insesizabil[31], incetul cu încetul, rugaciunea, producand în suflet calmitate, liniste interioara, armonie între activitatea nervoasa si activitatea morala, o putere mai mare de a suporta încercarile vietii, saracia, lacomia, calomnia, boala si moartea, iar pe lânga calm si echilibru, rugaciunea mai produce si o integrare a activitatii mintale, adica un fel de reconfortare a personalitatii, iar echilibrul cauzat de rugaciune devine puternic ajutor terapeutic pentru omul bolnav[32]. Acolo unde rugaciunea este aplicata în mod afectiv, se obtine vindecarea, rugaciunea avand câteodata si efect miraculos, exploziv, fiind cunoscute cazuri in care s-au vindecat aproape instantaneu bolnavi de diverse afectiuni, precum: cancer, infectii renale, tuberculoza pulmonara, osoasa sau peritoniala; efectul producandu-se aproape totdeauna în acelasi chip: la început o mare durere, dupa aceea sentimentul de a fi vindecat, apoi în câteva clipe, cel mult în câteva ore, simptomele bolii dispar, iar leziunile anatomice se repara, miracolul fiind caracterizat printr-o rapida accelerare a proceselor de vindecare [33].
Tehnica rugăciunii.
Pentru a ne ruga trebuie doar să facem efortul de a tinde către Dumnezeu, insa efortul acesta trebuie să fie afectiv, nu intelectual, insa, rugăciunea, scurtă sau lungă, rostită cu voce tare sau in gand, trebuie să fie asemenea conversaţiei unui copil cu tatăl său; altfel spus, trebuie sa ne rugăm în acelaşi fel în care iubim, adică cu toată fiinţa noastră[34].
Forma rugăciunii poate diferi de la scurta aspiraţie către Dumnezeu si până la contemplare, de la cuvintele simple şi până la măreţia cântecului gregorian ce răsună sub bolţile catedralelor, nefiind obligatorii - pentru eficienţa rugăciunilor – nici solemnitatea, nici măreţia şi nici frumuseţea. Când judecăm valoarea rugăciunii după rezultatele ei, cele mai umile cuvinte de cerere şi de preamărire par la fel de acceptabile divinitatii ca şi cele mai frumoase invocări, rugaciunile deosebindu-se unele de altele la fel cum se deosebesc între ele personalităţile celor care se roagă, ele constand însă întotdeauna in variaţiuni pe două teme, mereu aceleaşi - necazul şi dragostea; e legitim să implorăm ajutorul lui Dumnezeu pentru a obţine ceea ce ne este necesar, insa ar fi absurd să cerem satisfacerea unui capriciu ori obţinerea unui lucru care poate fi dobândit prin propriul nostru efort, desi de multe ori cererea inoportună, insistentă, agresivă dă rezultate. Rugăciunea încetează să mai fie o cerere, in forma sa cea mai înaltă, omul spunandu-i lui Dumnezeu că îl iubeşte, că îi mulţumeşte de darurile Sale si că este gata să-I îndeplinească voinţa, rugăciunea devenind astfel o contemplaţie. In concluzie, orice tehnică a rugăciunii e bună atunci când reuşeşte să facă legătura între om şi Dumnezeu, deoarece valoarea tehnică a unei ştiinţe se măsoară prin rezultatele sale[35].
Efectele rugăciunii
Efectele rugăciunii nu sunt o amăgire, insa noi nu putem să reducem sentimentul sfinţeniei la spaima pe care omul o încearcă în faţa pericolelor ce-l înconjoară şi-n faţa tainelor universului. In plus, nu trebuie, însă, să considerăm rugăciunea un medicament, un remediu împotriva fricii de suferinţă, de boală şi de moarte. Deoarece omul nu poate să se comporte după bunul plac al fanteziei sale, fără a risca, pentru o reuşită în viaţă el trebuie să se conformeze regulilor neschimbătoare care depind de însăşi structura ei si isi va asuma un mare risc atunci când lasa să moară în el o activitate fundamentală, indiferent ca e de ordin fiziologic, intelectual sau spiritual; activităţile morale şi religioase sunt legate între ele in practică,. simţul moral disparand inevitabil după dispariţia simţului sfinţeniei, de aceea societăţile în care dispare nevoia de rugăciune sunt sortite degenerării. Motivul pentru care simţul sfinţeniei joacă un rol atât de important în reuşita vieţii poate fi explicat daca vom comparăm simţul sfinţeniei cu nevoia de oxigen, iar rugăciunea ar prezenta o oarecare asemănare cu funcţia respiratorie, ea trebuind a fi considerată ca agent al legăturilor naturale între conştiinţă şi mediu, ca o activitate biologică ce depinde de structura noastră. Altfel spus, rugaciunea trebuie considerata ca o funcţie normală a trupului şi a spiritului nostru[36].
Dacă e făcută în mod corect, rugăciunea este urmată întotdeauna de un rezultat, chiar daca ea e con-siderată de noi, majoritatea oamenilor moderni, ca fiind un obicei desuet, barbar, o superstiţie zadarnică.
Cauzele ignoranţei noastre sunt multiple: in primul rând, ne rugăm prea rar, simţul sfinţeniei fiind pe cale de dispariţie astazi; in al doilea rand, adesea rugăciunea este ineficientă deoarece cea mai mare parte dintre cei care se roagă sunt egoişti, mincinoşi, orgolioşi, farisei incapabili de credinţă şi de dragoste; in al treilea rand, atunci când se produc, ne scapă foarte adesea efectele rugaciunii, răspunsul divinitatii la cererile noastre fiind dat de obicei lent, insensibil, aproape imperceptibil. De acea,. rezultatele materiale ale rugăciunii sunt şi ele obscure, ele confundandu-se în general cu alte fenomene. Si, din lipsă de interes, medicii adeseori lasă nestudiate cazurile care se află la îndemâna lor, desi -printre nenumăratele efecte ale rugaciunii- medicul are mai cu seamă ocazia să le observe pe acelea pe care le numim efecte psiho-fiziologice şi curative[37]. Dar multi doctori, dupã ce au fost martori la vindecãri a cazurilor incurabile prin rugãciune, au ajuns la concluzia cã rugãciunea este o terapie miraculoasã, care transcende limite fizice, chimice, psihologice si/sau emotive[38].
Putem spune si că rugăciunea este „arma secreta” pe care Dumnezeu ne-a dat-o oamenilor pentru a ne apăra de boli şi de necazuri, numai ca vindecarea prin intermediul rugăciunii necesită să credem cu tărie în ceea ce spunem[39], dar si sa respectam câtiva paşi, in urma carora corpul încetează să mai producă toxine:
-primul pas constă în a refuza să-ţi fie teamă de simptomele vizibile ale bolii.
-al doilea pas impune recunoaşterea faptului că boala este doar o consecinţă a gândurilor negative.
-al treilea pas constă în preţuirea capacităţii de vindecare prin resurse proprii.
Efectele psihofiziologice
Asupra spiritului şi asupra trupului, rugăciunea acţionează într-un fel care pare să depindă de calitatea, de intensitatea şi de frecvenţa ei. Desi e uşor de recunoscut care este frecven-ţa rugăciunii şi, într-o anumită măsură, intensitatea acesteia, calitatea ei va rămâne însă necunoscută, căci inca nu exista mijloace de măsurare a credinţei şi a capacităţii de dragoste a aproapelui nostru; totusi, modul în care trăieşte cel ce se roagă poate să ne lămurească asupra calităţii invocaţiilor pe care le adresează lui Dumnezeu. Mediile în care rugăciunea este practicată se impregnează cu un persistent sentiment al datoriei şi al răspunderii, prin mai marea bunătate arătată celorlalţi si prezinta un nivel mai scăzut al egoismului şi al urii; in cazul indivizilor cu o dezvoltare intelectuală egală, sunt superioare caracterul şi valoarea morală în rândul celor care se roagă, spre deosebire de cei care nu se roagă[40].
Influenţa rugaciunii devine evidentă şi e comparabilă cu influenţa binefăcătoare a unor glande cu o funcţionalitate normală, atunci când este rostită cu regularitate, ea determinand un fel de transformare mentală şi organică, care se produce progresiv, omul descoperindu-si egoismul, lăcomia, greşelile de jude-cată şi orgoliul si supunandu-se îndatoririlor morale, încearcand să dobândească umilinţa intelectuală; ast-fel, treptat se instalează o linişte interioară, o armonie morală şi spirituală, o mai mare putere de a îndura sărăcia, calomnia, grijile, de a suporta mai uşor prierderea celor dragi, de a suporta mai uşor durerea, boala şi moartea. Liniştea generată de rugăciune devine un puternic ajutor terapeutic, iar faptul că medicul vede un bolnav rugându-se, poate constitui pentru el un motiv de bucurie[41].
Totusi, rugăciunea nu trebuie să fie si nu o putem asemui cu morfina, deoarece ea influenţează concomitent cu starea de calm, si o integrare a activităţilor mentale, un fel de regenerare a personalităţii. Uneori rugăciunea generează curajul si imprimă asupra credincioşilor o influenţă deosebită, ridicandu-i pe oameni deasupra nivelului lor intelectual dobândit prin ereditate şi prin educaţie, această legătură spirituală cu Divinitatea îi umple de pace sufletească, care iradiază din ei şi le însoţeşte paşii peste tot[42]. Experimental, electrofiziologia a demonstrat ca[43]:
- forta rugaciunii consta in declansarea unor biocurenti, demonstrandu-se astfel ca boala este o manifestare bioelectrica, iar greselile de comportament aduc modificari mecanice, chimice si fiziologice, modificari care au la origine biocurentii gandului optiunilor omenesti
- biocurentii se pot inmulti prin rugaciune, prin exercitiu religios, facandu-i sa actioneze in fiecare celula si neuron, terapia prin rugaciune dovedindu-se astfel a fi o metoda de prevenire si de tratament al bolilor din punct de vedere electofiziologic, deoarece prin rugaciune, bioelectricitatea umana nu se concentreaza numai intr-o portiune a scoartei celebrale, ci se difuzeaza peste tot in organism;
- la cel care se roaga in permanenta, s-a constatat ca scade consumul de proteine si o energie noua, inca necunoscuta[44], ia locul unei hrane abundende, aceasta energie intretinand viata sau facand sa renasca viata celui bolnav;
In ceea ce priveste sãnãtatea noastrã, rugãciunea este si credintã si medicament, douã balsamuri omenesti fãrã de care de care n-am supravietui nici social, nici individual, nici fizic si nici emotiv[45].
Efectele curative
Sacroterapie sau terapia prin rugaciune este o forma deosibit de puternica de a obtine echilibrul: fizic, mental si mai ales spiritual. Din lipsa de intelegere, oamenii apeleaza destul de rar sau deloc desi este una dintre cele mai putin costisitoare si la indemana tuturor. Desi deseori Sacroterapia este catalogata ca o terapie pur religioasa, ea este mai mult decat atat, deoarece cand vorbim de “vindecare” la Sacroterepie, ne referim mai mult la o “reintregire”, la o restabilizare a armoniei interioare, lucru care se va manifesta si la nivelul organismului, inclusiv prin disparitia simptomelor; prin practicarea Sacroterapiei se obtine in primul rand relaxarea, o liniste interioara, Pacea interioara si intr-un mod miraculos si vindecare fizica[46] .
Atenţia oamenilor a fost atrasa intotdeauna de aspectul efectului curativ al rugăciunii, in mediile în care se practică rugăciunea vorbindu-se şi astăzi foarte frecvent despre vindecările obţinute ca efect al rugaciunilorr. Daca in cazul bolilor ce pot fi vindecate spontan sau cu ajutorul unei medicaţii obişnuite, e greu de ştiut care a fost adevăratul agent al vindecării, în cazurile în care orice terapie nu e eficientă sau a dat greş, vindecarea se poate atribui numai si numai rugăciunii. Asa cum am mai subliniat, pentru ca aceste fenomene de vindecare miraculoasa să se producă, nu e necesar ca bolnavul să se roage, ci trebuie ca in preajma lor, însă, cineva sa se roage, rugăciunea pe care o face altcineva fiind întotdeauna mai eficientă decât cea făcută pentru sine, efectul rugăciunii mai depinzand si de intensitatea şi calitatea ei[47].
Organismul uman este format preponderent din apa, iar sursele de apa potabila de multe ori sunt poluate mai mult sau mai putin, apa poluata fiind formata din particule haotice si stranii, iar cercetarile experimentale[48] au evidentiat ca apa prelevata dupa doua ore de rugaciune, are structura unor cristale minunate, pure, in forma de flori, structura cristalina ce se pastreaza si timp de o luna dupa rugaciune. Asadar, apa raspunde rugaciunii noastre, deci constiinta umana poate schimba structura materiei. Faptul ca peste 70 la suta din organismul omenesc este compus din apa este relevant si extraordinar, devenind limpede faptul ca rugaciunea noastra poate avea efecte purificatoare asupra noastra sau asupra persoanelor pentru care ne rugam. Cu ajutorul rugaciunii, se poate purifica si apa potabila ori hrana care a fost preparata cu toate gindurile negre, pentru a nu produce dureri abdominale, ori alte forme de tulburari la nivelul corpului fizic[49].
Studiile experimentale au mai dovedit ca rugaciunea si credinta ajuta si la blocarea spaimei, a anxietatii si la minimalizarea stresului[50], participantii la aceste studii trecand prin testul controlului cognitiv Stroop, test care presupune atasarea de cap a unor electrozi, in vederea masurarii activitatii creierului, si care a evidentiat ca, raportat la persoanele necredincioase, cei care se roaga au prezentat o activitate mai mica in zona cortexului anterior (ACC), o portiune a creierului care induce modificarea comportamentului, prin semnalizarea momentelor in care atentia si controlul sunt necesare(spre exemplu, ca urmare a unor evenimente care produc anxietate, ca, de pilda, ca atunci cand gresim); s-a demonstrat astfel ca, cu cat este mai mare activitatea de rugaciune, cu atat ACC-ul este mai mic, iar erorile mai putine, deci credinta si rugaciunea are un efect urias de calmare asupra credinciosi, ceea ce ii face sa fie mai putin stresati in ceea ce priveste infruntarea necunoscutului ori a greselilor[51].
Rugaciunea isihastica
Există vindecări şi printr-o terapie mistică, prin post şi prin rugăciune, insa cea mai înaltă formă de rugăciune în acest scop este Rugăciunea Inimii[52]: "Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, milueşte-mă pe mine, păcătosul!". Cuvantul isihasm[53] vine de la termenul grecesc isihia, care inseamna liniste, tacere interioara, Isihasmul fiind una dintre cele mai directe si pure[54] cai de a atinge iluminarea spirituala si de a mentine starea de sanatate mentala si biologica a omului[55].
Rugaciunea inimii are mai multe forme de exprimare, respectiv:
[1}"Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, milueşte-mă pe mine, păcătosul!".
[2] "Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, milueşte-mă pe mine, credinciosul!".
[3] "Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, milueşte-mă!".
[4] "Doamne Iisuse Hristoase, milueşte-mă!"
[5] "Iisuse, milueşte-mă!"
Aceast rugaciune insa nu are nici un efect asupra ateilor, pentru că dacă nu crezi în ea nu ştiu cum ai putea să o practici, ea cerand condiţii speciale şi nu este la îndemîna oricui, c erand o asceză, o abţinere de la cele lumeşti, o preţuire a celor sufleteşti, cere post nu numai al trupului, ci şi al sufletului, cerand si să ne abţinem pînă şi de la gînduri şi imagini urîte, de la înjurături, de la infatuare.
Rugăciunea inimii se face în condiţii de pace sufletească, de singurătate şi linişte, singuri cu Dumnezeu, practicantul trebuind să repete această rugăciune de sute şi de mii de ori, pînă cînd ea se micşorează, pînă cînd ea se concentrează într-o formulă mai simplă dar cu aceeaşi putere vindecătoare: "Iisuse, milueşte-mă!". In final, această formulă dispare şi ea, intervenind o comunicare directă între sufletul omului, între inima lui şi Dumnezeu. Mircea Eliade spunea că "Rugăciunea Inimii este o yoga creştină", pentru că ea are multe asemănări cu tehnicile acestea de tip yoga, dar ea mai este şi o mantră, o formulă sacră, care te ajută să te spiritualizezi, să te purifici şi să te concentrezi.
Se numeşte "Rugăciune a Inimii" pentru că este un efort extraordinar de a coborî mintea în inimă, de a uni mintea noastră cunoscătoare cu inima iubitore[56], astfel cunoaşterea devenind iubire şi contopindu-se într-o singură trăire. Ea este o rugăciune care pleacă din interiorul si din spiritul nostru şi astfel are loc o comunicare în mod direct şi fără cuvînt de la duhul nostru la Duhul Divin, creandu-se un "văzduh spiritual"[57], o comunicare duhovnicească.
Repetarea pur formală a silabelor rugăciunii este considerată periculoasă pentru practicantul isihast, practicarea rugăciunii lui Iisus, numită şi "Rugăciunea inimii", trebuind să aibă loc în umilinţă, deoarece exista destule pericole care pandesc pe practicantul care este mândru, orgolios sau arogant.
Treptele rugaciunii inimii[58] difera, dupa unii fiind 8, dupa altii doar 3 sau 5, dar o varianta generala[59] ar fi aceasta:
1) Rugaciunea mintii: - este primul stadiu al rostirii, in care mintea repeta neincetat: "Doamne Isuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma.", in acest stadiu intreaga atentie fiind focalizata pe aceasta rostire, gandurile razlete incetand sa mai sustraga fiinta, mintea fiind automat orientata in interior;
2) Rugaciunea mintii in inima: - Cand mintea in timpul rugaciunii petrece fara iesire in interiorul inimii si aici se afla toata esenta lucrarii[60], deoarecei atentia este directionata in inima, lucru ce in unele cazuri se intampla spontan sau se intampla firesc, de la sine. Pe aceasta treapta, devenim constienti de natura noastra, de gandurile, de emotile noastre pe care acum le percepem, le analizam(introspectie) si apare o stare de calm profund, de siguranta, incepand sa creasca focalizarea si forta interioara.
3) Rugaciunea neincetata sau cea care se misca de la sine: - Atunci cand inima cu fiecare zvacni-tura repeta singura cuvintele rugaciunii. In acest stadiu apare asa-numita “dulceata duhovniceasca:, adica o forma permanenta de beatitudine, stare beatifica din inima devine continua "ca o curgere" chiar si in tim-pul desfasurarii actiunii zilnice, chiar si cand vorbim sau dormim, rugaciunea devenind astfel neincetata.
4) Rugaciunea curata: - Cand rugaciunea da nastere unei contemplatii, iar cel care traieste o astfel de contemplatie cunoaste o stare de extaz si devine asemenea unui trup parasit de suflet, iar in acest extaz, in care mintea nu mai poate misca, ramane doar constiinta care contempla si apare din inima "o lumina ce straluceste ca soarele ce izvoraste din adancul inimii”, adica o perceptie a viziunii interioare.
5) Rugaciunea, vederea duhovniceasca sau rugaciunea fara de rugaciune: - De indata ce mintea a trecut dincolo de rugaciunea curata nu mai exista nici simtiri, nici lacrimi, nici stapanire, nici libertate, nici smerenie, nici lumea asta sau cealalta, adica nu mai exista rugaciune dincolo de rugaciunea curata, si trecand dincolo de marginile ei intram in starea de extaz si nu mai suntem in rugaciune.
Rugaciunea inimii vindecă şi repară inima acelora care se roagă[61], si in acest sens trebuie sa mentionam ca persoanele care au boli de inimă - grave sau uşoare - au de fapt probleme cu ceakra inimii, care nu funcţionează corect şi la intreaga ei capacitate, astfel încît să aducă suficientă energie cu care să impregneze zona inimii şi celelalte organe pe care le guvernează. Ceakra inimii este un centru energetic principal al corpului uman si se află în dreptul inimii fizice, iar buna ei funcţionare depinde de sentimentul de iubire pe care fiecare om trebuie să-l nutrească faţă de Divinitate, faţă de semeni şi faţă de natură. In caz contrar, oamenii isi vor blochează o parte din fluxul de energie care curge prin acest centru atît de important şi care scaldă continuu inima fizică, el blocand astfel transmiterea liberă spre exterior a iubirii, deoarece inima este singura care vehiculează acest sentiment minunat[62]. Această rugăciune se dovedeste a fi un leac miraculos, pentru inima bolnavă, care nu costă bani, si nu cere efort mare, ci numai iubire şi încredere în ajutorul Divinitatii. Pe inspiraţie, se recomanda a se spune prima parte a rugăciunii: ”Doamne Iisuse Christoase Fiul lui Dumnezeu…”, (moment în care noi credinciosul afirmă că Îi recunoaşte pe Domnul Iisus Christos ca fiind Fiul lui Dumnezeu şi îl primeste în inima sa ca pe un Oaspete de seamă cu linişte şi încredere deplină…). Iar pe expiraţie se spune a doua parte a rugăciunii: „…miluieşte-mă!” (moment în care credinciosul cere pentru el mila lui Dumnezeu, bunăvoinţa Lui faţă de el, dar acceptă şi să se elibereze de tot păcatul din ei şi permite să iasă afară din ei toate energiile negative acumulate acolo în timp, pe care chiar ei prin neiubire le-au emanat şi blocat)[63].
In concluzie, terapia prin rugaciune in general, si terapia isihastica in special, are ca efect si curăţirea de patimi a practicantului, avand în centrul ei repetarea neîncetată a rugăciunii (lui Iisus) şi dorinţa de liniştire interioară[64].In cele din urma, rugaciunea devine o modalitate de a vorbi cu propriul suflet[65] si de a-i asigura linistea interioara, iar odata linistea obtinuta, mecanismele interioare psiho-chimice si fiziologice ale organismului vor declansa procesul de vindecare accelerata si de prevenire a bolii.
[1] Rugaciunea inimii sau Rugaciunea lui ISUS
[2] Dr.Alexis Carrel(…), in: http://www.rostonline.org/rost/mar2008/rugaciunea.shtmlRugăciunea, puterea spiritului asupra materiei
[3] Declaratie a preotului Tudor Peiu, de la Biserica ""Sfanta Treime"" din curtea Spitalului Clinic de Urgenta pentru Copii ""Grigore Alexandrescu" din Bucuresti, declaratie inserata in articolul „Vindecarea prin rugaciune” publicat in „Jurnalul National” si reluat in: http://ciupercaterapeutica.blogspot.com/%202010/05/vindecarea-prin-rugaciune.html
[4] http://biserica.org/ro/viataduhovniceasca/ghidpastoral/efectelemedicale.htm
[5] Definite data rugaciunii de Dr. Alexis Carrel ,cunoscut pentru descoperirile sale în domeniul vaselor de sânge şi al transplantului de organe, descoperiri pentru care a primit premiul Nobel, marele chirurg şi biolog francez Alexis Carrel fiind şi un om profund religios, de-a lungul carierei sale constatand influenţa covârşitoare pe care credinţa o are asupra sănătăţii sufleteşti şi trupeşti şi ajungand să creadă în miraculoasa putere de vindecare a rugăciunii; preluata de: http://www.yogaesoteric.net/content.aspx?item=5191lang=RO
[6] Terapie şi vindecare prin "Rugăciunea Inimii"• de vorbă cu dl prof. univ. dr. Ion Mânzat, preşedinte al Asociaţiei de Psihologie Transpersonală din România, in: http://www.evenimentul.ro/articol/terapie-si-vindecare-prin-rugaciunea-inimii.html
[7] „Vindecarea prin rugaciune” articol publicat in „Jurnalul National” si reluat in: http://ciupercaterapeutica.blogspot.com/2010/05/vindecarea-prin-rugaciune.html
[8] idem [7]
[9] http://biserica.org/ro/viataduhovniceasca/ghidpastoral/efectelemedicale.htm
[10] http://www.yogaesoteric.net/content.aspx?item=5191lang=RO
[11] Idem [7]
[12] http://www.ziare.com/articole/muzica+vindecare
[13]informeaza howstuffworks.com.
[14] http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/sanatate/vindecarea-prin-rugaciune-un-mit-1007235
[15] studiul desfasurat timp de cinci ani, in care s-a analizat influenta rugaciunii terapiiasupra cardiacilor.
[16] conform www.iwriteiam.nl.
[17] Studiile ulterioare nu numai ca au contrazis concluzia lui Byrd, dar au aratat si o inrautatire considerabila a starii de sanatate a cardiacilor care au optat pentru rugaciune, ca terapie complementara.
[18] http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/sanatate/rugaciunea-ajuta-bolnavii-1076200
[19] (Dr. Randolph Byrd “Passive therapeutic effects of intercessory prayer in a Coronary Care Unit population, Southern Medical Journal, 1988, pg. 826-829).
[20] dar si cea spusa pentru sine
[21] http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/sanatate/rugaciunea-ajuta-bolnavii-1076200
[22] profesor asociat al Departamentului pentru Studii Religioase de la Universitatea Indiana Bloomington,
[23] http://www.ziare.com/magazin/stiri-magazin/succesul-rugaciunii-de-insanatosire-depinde-de-proximitate-1033794
[24]Cazul a fost prezentat pe larg in revista rusa „Pravda”
[25]http://www.despresuflet.ro/forum/terapii-complementare-f69/terapia-prin-rugaciune-t684.html
[26]idem [3]
[27] http://www.catholica.ro/2006/03/21/efectele-miraculoase-ale-semnului-crucii-si-rugaciunii/
[28] idem [3]
[29] [14]
[30] http://biserica.org/ro/viataduhovniceasca/ghidpastoral/efectelemedicale.htm
[31] Idem [30]
[32] Idem [30]
[33] Idem [30]
[34] http://www.yogaesoteric.net/content.aspx?item=5191lang=RO
[35] Idem [34]
[36] Idem [34]
[37] Idem [34]
[38] http://ro.altermedia.info/familiesocietate/rugaciunea-ca-terapie_7698.html
[39] deoarece în subconştient se întipăresc doar gândurile lipsite de îndoială, iar in caz contrar, gândurile negative vor accentua şi mai mult simptomele
bolii.
[40] Idem [34]
[41] Idem [34]
[42] Idem [34]
[43] http://rodulpamantului.blogspot.com/2010/10/efectele-rugaciunii.html-
[44] Numita si phrana
[45] Idem [38]
[46] http://www.detoxcenter.ro/tratamente.html
[47] Idem [34]
[48] Experimentele lui Masaro Emoto - Apa si beneficiile ei, in http://www.geticul.com/2010/01/experimentele-lui-masaro-emoto-apa-si.html
[49] Idem [48]
[50] conform studiului unor cercetatori din cadrul Universitatii Toronto-Canada, studiu care a urmarit sa descopere diferentele creierului la credinciosi si la necredinciosi.
[51] Sursa: Science Daily
[52] Idem [6]
[53] Isihasmul se mai numeşte şi palamism, iar formele sale cunoscute provin din tradiţia monastică a Muntelui Athos. Potrivit acestei doctrine, creştinul sau monah ul trebuie să trăiască în pace şi linişte, împăcând trupul cu sufletul, menţinându-se într-o stare contemplativă. Se practica permanent aşa-numita rugăciune a inimii sau a minţii ("Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul"), o formulă menită a ţine trează conştiinţa bunătăţii dumnezeirii şi a statutului de creatură păcătoasă.
[54] libera de dogmatism ori inchistari religioase
[55] „Isihasmul”, articol in http://www.elixir.ro/domenii.php?mnu=37
[56] Nu este vorba despre inima de carne, despre cord, ci despre inima văzută de către isihaştri şi teologi ca un centru al spiritului, ca un lăcaş al lui Dumnezeu, un lăcaş al Duhului Sfînt.
[57] cum spunea părintele Stăniloae,
[58] Idem [55]
[59] dupa Filocalia
[60] (Parintele Cleopa in "Ne vorbeste Parintele Cleopa" vol. 12.)
[61] http://forum.romedic.ro/prod/intepaturi_la_inima_019924.html/2
[62] Idem [61]
[63] Idem [61]
[64] http://omenirea-incotro.blogspot.com/2010/12/cunoaste-te-pe-tine-insuti-prin.html
[65] http://www.lumeaspirituala.ro/ articolul:" Rugaciunea si efectele ei”