Ce sunt emotiile?
Autor: Ajutor pentru emotii, Lynn Clark
Emotiile sunt trairi complexe care au componente mentale ( le simtim ca placute sau neplacute), fizice (o tensiune puternica) si comportamentale (impuls de a actiona).
Cele 4 emotii de baza ale oamenilor sunt frica, furia, tristetea si bucuria(Goleman, 1995).
Frica sustinuta traita in mai multe situatii diferite devine anxietate.
Furia este o emotie puternica de neplacere si conflict.
Tristetea care se mentine pe o durata mai mare devine depresie.
Bucuria/satisfactia reprezinta o traire de bine si emotii placute.
Cu totii ne dorim sa fim fericiti si sa ne realizam scopurile. Totusi, anxietatea, furia si depresia ne cauzeaza distres si au astfel un impact negativ asupra satisfactiei, sanatatii, relatiilor noastre si a altor scopuri proprii de viata.
Emotiile neplacute si care ne scapa de sub control nu doar ne reduc placerea de a trai in fiecare zi, ci ne si blocheaza in realizarea propriilor scopuri .
Emotiile scapate din frau ne pot dauna sanatatii
Este acceptat unanim de catre medici, psihiatri si psihologi ca evenimentele stresante, stresul emotional si evaluarile noastre referitoare la evenimentele neplacute ne afecteaza in mod profund sanatatea(Gatchel si Blanchard, 1993, American Psychiatric Association).
Furia si nerabdarea prelungite ne pot face vulnerabili la o varietate de probleme cardiovasculare. (De exemplu, un val de furie ne poate accelera tensiunea arteriala sau ne poate provoca un infarct).
Stresul emotional poate determina migrene, dureri musculare, ne ataca sistemul imunitar, cauzandu-ne suferinte virale sau infectii bacteriene.
Stresul este o componenta necesara vietii. Fara un grad de provocare, de imbold, de incitare la actiune, viata ar stagna.
Stresul devine insa o problema cand este continuu si de intensitate mare, sau cand declanseaza reactii fizice intense, persistente.
In zilele noastre se considera ca peste 80% dintre boli sunt legate de stres, de faptul ca nu reusim sa realizam un bun management al stresului.
O concentratie crescuta de cortizol in saliva de dimineata denota un nivel crescut al stresului. Atunci cand stresul este de intensitate mare si se prelungeste in timp, concentratia crescuta de cortizol(denumit si hormonul stresului), devine extrem de daunatoare, cu actiune asupra sistemului nervos central, inhiband neurogeneza (formarea de neuroni din celulele stem produse in creier) si neuroplasticitatea (capacitatea neuronilor de a forma conexiuni). Urmeaza apoi declansarea in lant a unor efecte negative, in functie de sensibilitatea fiecarei persoane.
Cum afecteaza stresul diverse organe si sisteme? Poate cauza probleme mentale si emotionale, anxietate, depresie, tulburari de ritm cardiac, crize anginoase, tensiune musculara dureroasa, gastrita, ulcer gastric sau duodenal, colita ulcerativa si colon iritabil, infertilitate, tulburari menstruale sau chiar lipsa ciclului menstrual la femei, impotenta la barbati si altele.
Efectele ne sunt semnalate de catre asa-zisii „hormoni ai fericirii”: serotonina, noradrenalina si dopamina.
Serotonina, numita si „ceasul organismului” este cea care este responsabila de calitatea somnului si de armonia ciclurilor veghe –somn. Primul semnal de alarma al instalarii unor efecte legate de stres, este in general lipsa unui somn odihnitor. Adormim greu, avem un somn agitat, ne trezim cu foarte mare greutate si uneori mai epuizati decat inainte de a ne fi culcat. Acest lucru, genereaza dupa un timp o stare de anxietate. Noradrenalina stabileste nivelul energiei disponibile corpului la un moment dat si datorita caruia ne simtim plini de energie. In situatii generatoare de stres, creste concentratia de adrenalina in sange, iar cantitatea de noradrenalina scade (ne simtim obositi, epuizati, fara vitalitate).
Dopamina regleaza pragul rezistentei la durere si controleaza centrul placerii din creier. In conditii de stres,cantitatea de dopamina din creier scade sub limita normala, crescand sensibilitatea la durere si facand ca activitatile care alta data ne faceau placere, acum sa ne fie indiferente.
Cele 4 emotii de baza ale oamenilor sunt frica, furia, tristetea si bucuria(Goleman, 1995).
Frica sustinuta traita in mai multe situatii diferite devine anxietate.
Furia este o emotie puternica de neplacere si conflict.
Tristetea care se mentine pe o durata mai mare devine depresie.
Bucuria/satisfactia reprezinta o traire de bine si emotii placute.
Cu totii ne dorim sa fim fericiti si sa ne realizam scopurile. Totusi, anxietatea, furia si depresia ne cauzeaza distres si au astfel un impact negativ asupra satisfactiei, sanatatii, relatiilor noastre si a altor scopuri proprii de viata.
Emotiile neplacute si care ne scapa de sub control nu doar ne reduc placerea de a trai in fiecare zi, ci ne si blocheaza in realizarea propriilor scopuri .
Emotiile scapate din frau ne pot dauna sanatatii
Este acceptat unanim de catre medici, psihiatri si psihologi ca evenimentele stresante, stresul emotional si evaluarile noastre referitoare la evenimentele neplacute ne afecteaza in mod profund sanatatea(Gatchel si Blanchard, 1993, American Psychiatric Association).
Furia si nerabdarea prelungite ne pot face vulnerabili la o varietate de probleme cardiovasculare. (De exemplu, un val de furie ne poate accelera tensiunea arteriala sau ne poate provoca un infarct).
Stresul emotional poate determina migrene, dureri musculare, ne ataca sistemul imunitar, cauzandu-ne suferinte virale sau infectii bacteriene.
Stresul este o componenta necesara vietii. Fara un grad de provocare, de imbold, de incitare la actiune, viata ar stagna.
Stresul devine insa o problema cand este continuu si de intensitate mare, sau cand declanseaza reactii fizice intense, persistente.
In zilele noastre se considera ca peste 80% dintre boli sunt legate de stres, de faptul ca nu reusim sa realizam un bun management al stresului.
O concentratie crescuta de cortizol in saliva de dimineata denota un nivel crescut al stresului. Atunci cand stresul este de intensitate mare si se prelungeste in timp, concentratia crescuta de cortizol(denumit si hormonul stresului), devine extrem de daunatoare, cu actiune asupra sistemului nervos central, inhiband neurogeneza (formarea de neuroni din celulele stem produse in creier) si neuroplasticitatea (capacitatea neuronilor de a forma conexiuni). Urmeaza apoi declansarea in lant a unor efecte negative, in functie de sensibilitatea fiecarei persoane.
Cum afecteaza stresul diverse organe si sisteme? Poate cauza probleme mentale si emotionale, anxietate, depresie, tulburari de ritm cardiac, crize anginoase, tensiune musculara dureroasa, gastrita, ulcer gastric sau duodenal, colita ulcerativa si colon iritabil, infertilitate, tulburari menstruale sau chiar lipsa ciclului menstrual la femei, impotenta la barbati si altele.
Efectele ne sunt semnalate de catre asa-zisii „hormoni ai fericirii”: serotonina, noradrenalina si dopamina.
Serotonina, numita si „ceasul organismului” este cea care este responsabila de calitatea somnului si de armonia ciclurilor veghe –somn. Primul semnal de alarma al instalarii unor efecte legate de stres, este in general lipsa unui somn odihnitor. Adormim greu, avem un somn agitat, ne trezim cu foarte mare greutate si uneori mai epuizati decat inainte de a ne fi culcat. Acest lucru, genereaza dupa un timp o stare de anxietate. Noradrenalina stabileste nivelul energiei disponibile corpului la un moment dat si datorita caruia ne simtim plini de energie. In situatii generatoare de stres, creste concentratia de adrenalina in sange, iar cantitatea de noradrenalina scade (ne simtim obositi, epuizati, fara vitalitate).
Dopamina regleaza pragul rezistentei la durere si controleaza centrul placerii din creier. In conditii de stres,cantitatea de dopamina din creier scade sub limita normala, crescand sensibilitatea la durere si facand ca activitatile care alta data ne faceau placere, acum sa ne fie indiferente.