Buna gestionare a emoțiilor ne poate menține sănătoși

Cercetările de până acum au arătat că abilitatea de a trece rapid peste o anumită stare emoțională este benefică pentru sănătatea mentală, iar persoanele care rămân ancorate în aceeași stare mentală și nu au capacitatea de reglare emoțională au un risc crescut de depresie. Studiul neurocercetătorilor de la University of Geneva (UNIGE) și-a propus să descopere cum este afectat creierul de emoții și cum se recuperează în urma evenimentelor sociale negative.
Studiul a inclus două experimente în care participanții au vizionat clipuri cu persoane care treceau prin suferințe emoționale, cum ar fi dezastre naturale, sau dificultăți personale, dar și clipuri neutre din acest punct de vedere. Activitatea cerebrală în momentul vizionării a fost evaluată folosind RMN-ul funcțional.

În creier, rețeaua în mod implicit este activată în starea de repaus, dar activitatea sa este perturbată de depresie sau anxietate. Din această rețea face parte cortexul cingulat posterior, asociat cu memoria autobiografică. O legătura puternică între cortexul cingulat posterior și amigdală (care procesează stimulii emoționali) este prezentă la persoanele cu anxietate, probleme de ruminație și gânduri negative. Cortexul cingulat posterior este una dintre regiunile cel mai afectate de demență.

Primul experiment a inclus atât tineri, cât și vârstnici, și a dezvăluit efecte dependente de vârstă asupra activității și conectivității creierului care au predominat în perioadele de după (mai degrabă decât din timpul) vizionării scenelor sociale negative. Declanșarea emoțională a potențat în starea de repaus conectivitatea între cortexul cingulat posterior și amigdală doar la adulții în vârstă.

Al doilea experiment a inclus un grup mai mare de participanți, adulți vârstnici. Rezultatele au arătat că modificările determinate de emoții în conectivitatea cortexul cingulat posterior - amigdală au fost asociate cu anxietate, ruminație și gânduri negative. Cercetătorii au relevat astfel dinamica neuronală a funcțiilor legate de empatie la adulții în vârstă, ceea ce ajută la înțelegerea relației acesteia cu recuperarea slabă în urma stresului social.

„Reglarea emoțională deficitară și anxietatea crește riscul de demență, sau invers? Încă nu știm'', spune Sebastian Baez Lugo. „Ipoteza noastră este că oamenii mai anxioși au o capacitate redusă sau inexistentă de distanțare emoțională. Mecanismul inerției emoționale în contextul îmbătrânirii ar fi apoi explicat prin faptul că creierul acestor oameni rămâne ancorat într-o stare negativă, relaționând suferința altora cu propriile amintiri emoționale.”

Echipa de cercetători desfășoară momentan un alt studiu, pentru a determina dacă demența poate fi prevenită prin înlăturarea inerției emoționale. De asemenea, sunt analizate efectele meditației asupra emoțiilor pozitive privind celelalte persoane.

sursa: Université de Genève

Data actualizare: 17-01-2023 | creare: 17-01-2023 | Vizite: 321

Bibliografie

Baez-Lugo, S., Deza-Araujo, Y.I., Maradan, C. et al. Exposure to negative socio-emotional events induces sustained alteration of resting-state brain networks in older adults. Nat Aging (2023). https://doi.org/10.1038/s43587-022-00341-6

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Oligonucleotida heteroduplex poate îmbunătății simptomele sclerozei multiple

O tehnologie dezvoltată pentru reglarea funcției limfocitelor și pentru livrarea acestora ar putea fi folosită ...

Problemele cognitive ar putea fi prezise în funcție de echilibrul fizic

Un studiu recent publicat în jurnalul BMC Geriatrics sugerează că un nou indicator al echilibrului fizic ar pute...

O nouă teorie despre ceea ce se întâmplă în creier când vedem ceva familiar

Când revedem o imagine cunoscută, chiar dacă prima dată am privit-o câteva secunde, ceva unic se întâmplă �...

Un nou studiu arată că declinul cognitiv este incomplet cunoscut
Testele sangvine în boala Alzheimer pot detecta modificări înaintea apariției simptomelor
Tehnici avansate de microscopie pentru a descifra mecanismele bolii Alzheimer
Asociere între constipația cronică și declinul cognitiv

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:

Capacitatea de a calcula în gând este asociată unei bune sănătăți emoționale

Operațiile matematice mentale sunt asociate unei bune sănătăți emoționale, conform unui studiu recent publica...

Biomarkeri care pot indica riscul de demență

Cercetătorii din cadrul Universității din Texas au identificat o serie de biomarkeri care pot indica riscul de d...

Medicația anticolinergică și riscul de demență la vârstnici

Potrivit unui studiu de tip caz-control publicat recent în jurnalul științific The BMJ, administrarea medicație...

Cum influențează somnul, indicele de masă corporală și statusul marital riscul de demență?

Hipotensiunea ortostatică poate crește riscul de demență

Obiceiuri zilnice ce îți cresc riscul de demență la bătrânețe

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

intră pe forum