Boli congenitale la nou-nascut

Bolile congenitale implica anumite defecte in structurile si functiile corpului uman, initiate inca din viata intrauterina. Aceste boli - numite si defecte din nastere sau boli genetice (impropriu) - difera foarte mult in gravitate, iar dezvoltarea ulterioara a acestora depinde de interactiunile complexe dintre deficitul prenatal si mediul postnatal. Este esentiala testarea complexa a nou-nascutilor la 36 - 72 ore de la nastere, in vederea descoperirii acestor boli congenitale - nedescoperite din timp, unele dintre aceste boli produc complicatii grave si pun viata copiilor in pericol. Programul de testare a nou-nascutilor din tara noastra acopera in prezent doar doua boli congenitale - fenilcetonuria si hipotiroidismul, fata de tarile mai dezvoltate, care testeaza nou-nascutii pentru zeci de boli congenitale. Testarea nou-nascutului se face luand o proba de sange din calcaiul bebelusului.

In functie de natura sa, severitatea unei boli congenitale variaza, aceasta putandu-se manifesta abia la o varsta adulta, sau putand fi incompatibila cu viata (de ex. anencefalia sau absenta cerebelului si a encefalului). La o examinare atenta, majoritatea oamenilor prezinta cate un defect minor, care poate trece neobservat, cum ar fi:
- clinodactilia sau hipoplazia policelui - degetul mic de la mana este curbat;
- mici indentatii ale pielii din apropierea urechii;
- al patrulea os metacarpian sau metatarsian mai scurt;
- gropite de-a lungul coloanei vertebrale in zona sacrala;
- sindactilia sau lipirea a doua sau mai multe degete; etc.
Malformatiile congenitale sunt insa defecte grave, care impiedica functionarea corespunzatoare a organismului si sunt prezente la peste 5% dintre nou-nascuti. Exista si posibilitatea ca un organ sau o parte a corpuli sa aiba mai multe defecte in acelasi timp - sindrom plurimalformativ. Bolile congenitale pot fi detectate la nastere, inainte de nastere, sau chiar mai tarziu in viata.

Daca toate bolile genetice sunt congenitale - adica prezente la nastere, nu toate bolile congenitale sunt genetice. Bolile genetice reprezinta aproximativ 25% din bolile congenitale si sunt produse de mutatii prezente la una sau mai multe gene, iar bolile produse de anomalii cromozomiale insumeaza 5% din bolile congenitale. Si influentele mediul intrauterin asupra fatului pot produce malformatii - 10 - 13%; acestea includ deficiente nutritionale (de ex. deficitul de acid folic este asociat cu spina bifida), efecte toxice (expunerea la substante daunatoare pe perioada sarcinii - droguri, mercur) si infectii (infectii contactate de mama in timpul sarcinii - sifilis, rubeola) . Exista si un numar de boli congenitale (46 - 60%) care au cauze necunoscute si care prezinta un risc scazut de aparitie la urmatorii frati. Totodata, 20 - 25% dintre anomaliile congenitale sunt produse de catre un complex de factori.

Tipuri de boli congenitale

•• Malformatii congenitale sau defecte din nastere
Malformatiile apar in stadiul de embriogeneza (primele 8 saptamani din dezvoltarea intrauterina), insa exista si anomalii minore, care de dezvolta mai tarziu, intre a 57-a si a 266-a zi de gestatie, oment in care are loc maturizarea functiilor si tipurilor celulare in fiecare organ, precum si achizitionarea atributelor individuale.

Malformatia membrelor se numeste dismelie si include toate tipurile de malformatii ale membrelor:
- amelia (absenta unui membru), ectrodactilia (absenta degetelor sau a unor parti din acestea), focomelia (lipsa antabratului stang), polimelia (mai multe membre dacat este normal), polidactilia (mai mult de 5 degete), sindactilia si polisindactilia (doua sau mai multe degete lipite), oligodactilia (absenta a unuia sau mai multor degete), brahidactilia (degete neobisnuit de scurte), acondroplazia (nanism), aplazia congenitala, sindromul inelelor constrictive si disostoza cleidocraniana (absenta claviculei).

Malformatiile congenitale ale inimii includ:
- ductul arterial patent, defect septal atrial, defect septal ventricular si tetralogia Fallot.

Malformatiile congenitale ale sistemului nervos inclus defecte ale tubului neural precum:
- spina bifida (ruptura de coloana), meningocel (proeminenta meningelor), meningomielocel (herniaza maduvii spinarii si a radacinilor nervilor spinali), encefalocel (hernierea tesutului nervos) si anencefalia (absenta cerebelului si a encefalului) .
Alte malformatii congenitale ale sistemului nervos sunt:
- malformatia Arnold-Chiari (anomalie de dezvoltare a creierului), sindromul Dandy-Walker, hidrocefalia (lichid in exces, la nivelul creierului), microencefalia (diametru al craniului mai mic), megaencefali (creier marit), lisencefalie (suprafata neteda a emisferelor cerebrale), polimicrogiria (numar excesiv de circumvolutii), arhinencefalie (anencefalie partiala) si agenezia de corp calos.

Malformatiile congenitale ale sistemului gastro-intestinal includ numeroase forme de stenoza (ingustarea unui canal sau orificiu) si atrezie (lipsa sau dezvoltare insuficienta a lumenului sau a orificiului de evacuare a unui organ cavitar), precum si anus imperforat - ocluzie anormala congenitala a orificiului anal, partiala sau totala.

•• Boli genetice
Bolile genetice sunt prezente la nastere, insa pot deveni evidente si mai tarziu in viata. Totodata, aceste boli produc aproximativ 30% din decesele postnatale si aproape 50% din avorturile spontane. Bolile genetice au drept cauza mutatia uneia sau mai multor gene, precum si defecte cromozomiale. O familie fara anomalii genetice este considerata a fi un lucru rar si pana acum au fost identificate si clasificate un numar mare de boli genetice. Printre cele mai intalnite si mai grave boli genetice se numara:
- deficitul in biotinidaza (defect in metabolismul biotinei)
- fibroza chistica (boala glandelor secretorii)
- hipoacuzia (pierderea auzului)
- sindromul Down (retard mental si fizic) .

•• Boli metabolice congenitale
Aceste boli reprezinta tulburari de metabolism, majoritatea fiind cauzate de o singura gena defectuoasa si fiind ereditare. Daca se datoreaza mutatiilor mitocondriale, atunci boala este mostenita pe cale materna. Aspectele bio-chimice ale bolilor metabolice sunt deosebit de complexe si pot fi detectate doar prin teste moderne speciale. Bolile metabolice includ acidemii organice si de amino-acizi:
- acidemia isovalerianica
- aciduria glutarica de tip 1
- deficit enzimatic
- acidemia metilmalonica
- acidemia propionica
- fenilcetonuria (PKU)
- boala urinei cu miros de sirop de artar (BUMSA)
- homocistinuria
- citrulinemia
- aciduria argininosuccinica (ASA)
- tirozinemie de tip 1
deficientele enzimatice si defecte metabolice ale acizilor grasi:
- galactozemia
- deficitul MCAD (lant mediu)
- deficitul VLCAD (lant foarte lung)
- deficitul LCHAD (lant lung)
- insuficienta proteica
- defectele ciclului carnitinei
Daca sunt descoperite din timp, aceste boli pot fi controlate de-a lungul vietii, prin dieta si medicatie.

•• Boli endocrine
Hipofunctia congenitala a glandei endocrine se poate datora formarii incomplete a glandei endocrine in perioada fetala sau unei mutatii genetice mostenitecare poate produce deficitul unei enzime necesare pentru sinteza hormonala, deficitul substantelor necesare pentru productia hormonilor sau deficitul receptorilor in organele tinta. Una dintre cele mai intalnite boli endocrine la nou-nascuti este hipotiroidismul congenital. Sindromul adreno-genital (AGS) sau hiperplazia adrenala congenitala este o anomalie in sinteza cortizolului, asociata de obicei cu o crestere a productiei de androgeni.

•• Hemoglobinopatii
Hemoglobinopatiile sunt maladii ale hemoglobinei - proteina celulelor rosii care transporta oxigenul. Cele mai obisnuite boli sunt cele de origine ereditara, in care se substituie unul sau mai multi aminoacizi din lantul de aminoacizi alfa sau beta. Unele schimbari genetice sunt specifice unor grupuri etnice, iar altele sunt foarte rare. Exemple de hemoglobinopatii:
- anemia drepanocitara sau anemia cu celule falciforme, boala hemoglobinei SC (hemoglobinopatia SC) si talasemiile (hemoglobina este produsa in cantitati mai mici decat normalul) .

•• Factori teratogeni
S-au descoperit si clasificat mai multi factori ce provoaca boli congenitale - factori teratogeni - prin influentele mediul intrauterin asupra copilului, intre saptamanile 3 si 8 de sarcina. Orice influenta produsa inainte de aceasta perioada are cel mai probabil rezultat moartea embrionului, iar dupa saptamana a opta fatusul si organele sale sunt mai dezvoltate, fiind mai putin sensibili la influenta teratogenilor. Eventualele malformatii depind si de perioada in care sarcina a fost expusa; de exemplu inima este mai vulnerabila intre saptamanile 3 si 8, iar urechea este vulnerabila incepand putin mai tarziu, pana in saptamana 12 (hipoacuzia poate fi produsa de o infectie) .

Factori teratogeni:
- Infectii prenatale - infectii contactate de mama in timpul sarcinii - sifilis, rubeola, citomegalovirus, toxoplasmoza.
- Influente din partea substantelor chimice precum mercur, alcool, talidomida si agenti chemoterapeutici; multe substante nocive patrund usor prin piele, de acolo ajungand in circulatia mamei si apoi in sangele copilului.
- Deficiente nutritionale ale mamei (de ex. deficitul de acid folic este asociat cu spina bifida)
- Fenomene imune - reactia fetala grefa-contra-gazda
- Sarcina gemelara - acardia implica inversarea circulatiei sanguine de la un copil la altul, donorul suferind procese de regresie sau degenerative ce au ca rezultat moartea.