Biomarkerii sanguini ai demenței influențați de vârstă, sex, gene și menopauză: rezultate din studiul ESTHER

Un studiu publicat pe 16 aprilie 2025 în revista Neurology, jurnalul oficial al American Academy of Neurology, a identificat corelații importante între factorii nemodificabili de risc – vârsta, sexul, modificările hormonale și genetica – și expresia unor biomarkeri sanguini asociați cu demența. Studiul, condus de cercetători de la Universitatea din Heidelberg, oferă noi perspective asupra utilității testelor de sânge în diagnosticul precoce al bolii Alzheimer și al altor forme de demență.

Context

Pe măsură ce testele de sânge pentru detecția precoce a biomarkerilor demenței se dezvoltă, înțelegerea modului în care acești biomarkeri variază în funcție de factori individuali devine esențială. Trei biomarkeri cheie analizați în acest studiu au fost:

• Neurofilamentele ușoare (neurofilament light chain, NfL) – proteine eliberate în sânge atunci când neuronii sunt afectați.

• Proteina glială acidă fibrilară (GFAP) – marker al activării astrocitare în procese de reparare sau inflamație cerebrală.

• Tau fosforilat 181 (p-tau181) – asociat cu agregarea proteinei amiloidice în boala Alzheimer.

Acești biomarkeri pot indica afectări neurologice precoce înainte de apariția simptomelor clinice.

Despre studiu

Analiza s-a bazat pe date din cadrul studiului ESTHER, un proiect longitudinal desfășurat pe 17 ani. Au fost incluși 1.026 de participanți cu o vârstă medie de 64 de ani la începutul studiului:

• 513 persoane care au dezvoltat demență pe parcursul perioadei de urmărire;

• 513 persoane care au rămas fără demență.

Fiecărui participant i s-au prelevat probe de sânge în trei momente diferite. În aceste probe au fost măsurate nivelurile celor trei biomarkeri. Cercetătorii au analizat variațiile acestor niveluri în funcție de:

• Vârstă;

• Sex;

• Prezența genei APOE e4 – un factor genetic de risc major pentru Alzheimer;

• Starea hormonală la femei (pre-menopauză vs. post-menopauză).

Rezultate

1. Vârsta și nivelul biomarkerilor

Vârsta mai înaintată a fost asociată cu creșteri semnificative ale tuturor celor trei biomarkeri:

• NfL: 10 pg/ml la 50 de ani vs. 25 pg/ml la 75 de ani;

• GFAP: 45 pg/ml la 50 de ani vs. 140 pg/ml la 75 de ani;

• p-tau181: 0,5–1,5 pg/ml la 50 de ani vs. 2–3 pg/ml la 75 de ani.

2. Sexul biologic

• Femeile au avut niveluri mai ridicate de GFAP, sugerând o activare glială mai accentuată.

• Bărbații au avut niveluri mai ridicate de NfL, ceea ce poate indica o vulnerabilitate crescută la afectarea neuronală structurală.

3. Factorul genetic APOE e4

Persoanele purtătoare ale alelei APOE e4 au prezentat valori crescute atât pentru p-tau181, cât și pentru GFAP, ceea ce confirmă susceptibilitatea genetică la patologia Alzheimer.

4. Menopauza și biomarkerii la femei

Femeile în pre-menopauză au avut niveluri mai mari de GFAP comparativ cu cele în post-menopauză, sugerând o posibilă legătură între hormonii sexuali și inflamația neuroglială. Aceste rezultate susțin ipoteza că schimbările hormonale pot modula riscul neurodegenerativ.

Concluzii

Acest studiu este primul care analizează longitudinal influența simultană a vârstei, sexului, riscului genetic și stării hormonale asupra nivelurilor biomarkerilor sanguini asociați cu demența. Printre concluziile cheie:

• Îmbătrânirea este asociată cu creșterea tuturor celor trei biomarkeri.

• Sexul influențează diferențiat răspunsurile gliale și neuronale.

• Menopauza influențează nivelul inflamației cerebrale sugerate de GFAP.

• APOE e4 se corelează cu creșteri în p-tau181 și GFAP, susținând utilitatea acestui marker genetic în evaluările de risc.

Studiul subliniază necesitatea adaptării interpretării testelor de sânge pentru demență în funcție de caracteristicile individuale ale pacientului – vârstă, sex, profil hormonal și genetic.

Limitări

Participanții incluși au fost exclusiv de origine europeană, ceea ce limitează generalizarea rezultatelor la alte populații.