Hipoacuzia, Hiperacuzia și Fonofobia – care-i treaba cu aceste 3 afecțiuni?
Bine v-am regăsit în 2023!
La fel ca în anii precedenți, tehnologia care te ajută să depășești din ce în ce mai ușor și eficient orice soi de problemă clinică de auz evoluează în continuare. Așadar, început de an fiind, ne-am gândit să răsturnăm puțin paradigma: ce zici să începem de această dată cu soluția, și abia apoi să tratăm asupra problemelor?
La urma urmei, așa cum te-am obișnuit, specialiștii Audio Alfa îți pot oferi oricând aparate auditive performante, adecvate fiecărui tip de pierdere a auzului: de transmisie, mixtă și neurosenzorială.
Meriți ce e mai bun, așa că începem 2023… tot cu recomandarea anului 2022! Seria Audéo Life de la Phonak îți aduce în prim-plan dinamicitatea și îți redă încrederea că, în ciuda problemelor de auz, poți duce o viață cât se poate de normală. Acesta nu numai că este un aparat de tip reîncărcabil, readucând în mod real mobilitatea în viața ta, dar poate fi purtat atât la duș, cât și când alergi, fără să-ți faci griji că e afectat de umiditate sau transpirație.
Acest aparat a fost premiat anul care s-a încheiat la concursul internațional „Hearing Technology Innovator”, categoria „Cel mai bun aparat auditiv de tip RIC”!
Sursă foto: RodnaeProductions@Pexels.com
1. HipoacuziaDupă cum se poate vedea, aparatele auditive sunt dispozitive medicale care ajută în mod direct la îmbunătățirea auzului și a inteligibilității cuvintelor. Ele sunt foarte recomandate în cazuri de hipoacuzie acolo unde medicamentele sau intervențiile chirurgicale nu au putut ajuta.
Există trei categorii majore de hipoacuzie:
1. De percepție (neurosenzorială), cauzată de o leziune a cohleei (organul auzului situat în urechea internă).
2. De transmisie, o diminuare a acuitătii auditive ca urmare a afectării conductului auditiv extern, a urechii externe sau a urechii medii.
3. Mixtă, o combinație între cea neurosenzorială și cea de transmisie.
Hipoacuzia neurosenzorială (cunoscută pur și simplu sub numele de surditate) reprezintă un simptom manifestat prin pierderea simțului auzului, care poate varia de la forme ușoare până la cofoză (surditate totală). În funcție de valoarea dBHL (decibel Hearing Level) a pierderii tonale, hipoacuziile sunt clasificate în:
1. Hipoacuzie ușoară: 21-40 dBHL
2. Hipoacuzie medie: I. 41-55 dBHL II. 56-70 dBHL
3. Hipoacuzie severă: I. 71-80 dBHL II. 81-90 dBHL
4. Hipoacuzie profundă: I. 91-100 dBHL II. 101-110 dBHL III. 111-119 dBHL
5. Cofoza: pierdere mai mare de 120 dBHL.
Din păcate, așa cum problemele nu vin singure, hipoacuzia poate fi des însoțită și de tinitus (acufene), de otalgie (durere auriculara), de otoree (scurgeri auriculare) sau vertij. În majoritatea cazurilor, hipoacuzia poate fi controlată prin folosirea unor aparate auditive performante.
Sursă foto: Pixabay@Pexels.com
2. HiperacuziaHiperacuzia reprezintă, nu doar într-un sens, opusul hipoacuziei. Am tratat în trecut foarte amplu subiectul în acest articol. Una peste alta, nimeni nu știe cu siguranță cum apare hiperacuzia, dar s-a constatat deseori, o corelație cu tinitusul. Aproximativ 50% dintre persoanele care suferă de tinitus progresează la un anumit nivel de hiperacuzie. Restul cazurilor rămân însă de elucidat, deoarece cealaltă jumătate care suferă de hiperacuzie nu a avut niciodată tinitus.
Indiferent de cauze, însă, datorită naturii încă neexplorată pe deplin, hiperacuzia nu are încă un remediu concret, precum sunt aparatele auditive în cazul hipoacuziei. Nu dispera, însă, soluții există, totuși, pentru a face hiperacuzia complet gestionabilă:
Terapia cognitiv-comportamentală (TCC) are beneficiul de a-i ajuta pe majoritatea celor care suferă de hipoacuzie să devină mai confortabili cu modul în care percep zgomotul și să capete toleranță la durere.
Desensibilizarea la zgomot este o altă opțiune bună atunci când terapia cognitivă comportamentală nu produce rezultatele dorite. Desensibilizarea la zgomot se produce folosind generatoare de zgomot într-un mediu controlat.
Oricare dintre cele două metode de mai sus ar fi aleasă, este recomandat ca pacienții cu hiperacuzie să participe cât de des posibil la sesiuni (private sau de grup) în care specialiștii se ocupă de depresia și stresul provocate de sensibilitatea la zgomot.
Sursă foto: KseniaChernaya@Pexels.com
3. FonofobiaFonofobia NU este o formă extremă de hiperacuzie. Ba mai mult, nici măcar nu este clasificată drept problemă propriu-zisă de auz. Fonofobia (cunoscută și sub numele de ligirofobie), este, de fapt, o teamă irațională de zgomote puternice. Numele provine de la cuvintele grecești pentru sunet (phōno) și frică (phobos).
În general, este normal ca oamenii să fie surprinși de zgomote bruște sau puternice, cum ar fi un foc de artificii sau muzică dată brusc foarte tare. Diferența față de cineva care suferă de fonofobie este că cel din urmă trăiește într-o frică constantă de apariția acestor zgomote. Pe când hiperacuzia este o afecțiune care apare din cauza unei probleme cu centrul fizic auditiv, pacienții cu fonofobie sunt clasificați drept având o tulburare de anxietate care nu are legătură cu problemele de auz.
Majoritatea simptomelor fonofobiei coincid cu cele ale altor tulburări de anxietate, cum ar fi dorința de a scăpa din situația respectivă, transpirația excesivă, panica și bătăile neregulate ale inimii, greața și amețelile - sau chiar leșinul. Cu toate acestea, fonofobia poate fi diferențiată de alte tulburări printr-o frică intensă de sunete puternice și schimbări bruște de dispoziție după auzirea lor.
Mai multe tipuri de terapie s-au dovedit utile în a ajuta pacienții să facă față simptomelor fonofobiei:
Terapia cognitiv-comportamentală (TCC): Sesiunile de discuții cu un terapeut au ca scop schimbarea modului în care pacientul gândește și se comportă atunci când se confruntă cu zgomote puternice. Schimbarea tiparelor negative poate reduce nivelul de anxietate al pacientului.
Terapia de expunere în grup: Aceasta implică expunerea treptată a unui grup de persoane din aceeași cameră la zgomote progresiv mai puternice. Faptul că se află într-un mediu sigur poate ajuta la reducerea disconfortului.
Diverse tehnici de relaxare: Exercițiile de respirație sau relaxarea musculară pot ajuta pacientul să obțină controlul asupra emoțiilor sale.
***
Și în 2023, specialiștii Audio Alfa sunt gata să fie alături de tine în prezentarea tuturor noutăților pentru remedierea și îmbunătățirea auzului, astfel încât să te poți bucura de sunet cu adevărat!
Pentru servicii de audiologie complet gratuite, sfaturi și îndrumări în alegerea aparatului auditiv potrivit, ne poți găsi oricând în cabinetele noastre din București, Reșița, Deva, Câmpulung Moldovenesc și Bistrița. În plus, e important să știi că poți beneficia de decontare CAS pentru aparate auditive, în valoare de 1.058, 77 lei, bani pe care îi scădem din costul total al oricărui aparat auditiv.
Programează-te direct cu un click aici!