Ar putea un simplu test de salivă să depisteze boala Alzheimer?

Riscul de a dezvolta boala Alzheimer ar putea fi determinat printr-un simplu test de salivă, conform rezultatelor unui nou studiu. Rezultatele au fost prezentate la Conferința Internațională Alzheimer 2015 de către Shraddha Sapkota, autoarea studiului și absolventă în domeniul neuroștiințelor la Universitatea Alberta din Canada.

În prezent nu există niciun test care să depisteze boala Alzheimer sau gradul de risc pentru dezvoltarea acesteia. Diagnosticul este pus pe baza unor investigații medicale amănunțite, incluzând examinarea fizică și neurologică și testarea statusului mental.

Deși la momentul de față nu există nicio cale prin care să se poată împiedica progresia Alzheimer și nici de a vindeca boala, diagnosticul timpuriu poate facilita tratarea simptomelor cu medicația potrivită.
În plus, detectarea din timp a bolii poate crește posibilitatea participării pacienților la studii clinice orientate spre descoperirea unui leac pentru Alzheimer.

Totuși, Sapkota și colegii menționează că multe din metodele de diagnostic al Alzheimer sunt invazive și costisitoare. De aceea, ei au încercat să identifice o metodă mai simplă și mai ieftină.

Pentru studiu, cercetătorii au folosit tehnica numită cromatografie de lichide de înaltă performanță cuplată cu spectrometrie de masă. Ei au analizat mostrele de salivă a 22 de pacienți cu Alzheimer, 25 de pacienți cu tulburare cognitivă ușoară (un factor de risc pentru Alzheimer) și 35 pacienți cu dezvoltare cognitivă normală.

În saliva participanților cu Alzheimer sau tulburare cognitivă ușoară, cercetătorii au descoperit o serie de compuși care erau mai pronunțați decât în saliva participanților sănătoși. Aceste descoperiri au fost validate printr-o mostră recoltată ulterior de la 7 pacienți cu Alzheimer, 10 cu tulburare cognitivă ușoară și 10 pacienți cu dezvoltare cognitivă normală.

Următoarele analize au relevat o legătură strânsă între nivelele mai mari din anumite substanțe în saliva participanților și un grad scăzut de activitate cognitivă. Spre exemplu, un nivel mai înalt al anumitor compuși în saliva pacienților cu Alzheimer a fost pus pe seama unei viteze de procesare a informațiilor mai scăzută.
Echipa consideră că rezultatele studiului vor duce la instituirea unei metode de diagnostic ieftine și non-invazive pentru depistarea Alzheimer, deși încă mai sunt necesare investigații care să determine cât de eficient este un asemenea test de salivă.

Mostra de salivă este ușor de obținut, sigură și accesibilă. Deși promite să prezică și să urmărească declinul cognitiv al pacienților, testul este încă în stadiu incipient și trebuie realizate cercetări amănunțite în acest scop.
La fel de importantă este și posibilitatea utilizării salivei pentru a identifica ținta terapeutică care să se adreseze componentei metabolice a bolii, nu foarte bine înțeleasă.

O proteină în lichidul cefalorahidian poate prezice trecerea de la tulburare cognitivă ușoară la Alzheimer 

Un alt studiu prezentat la Conferința Internațională Alzheimer a arătat că lichidul cefalorahidian poate prezice evoluția de la tulburare cognitivă ușoară la Alzheimer.
Condus de doctorul Maartje Kester, Centrul Medical al Universității din Amsterdam, studiul a inclus 162 de participanți cu tulburare cognitivă ușoară, Alzheimer sau dezvoltare cognitivă normală. Tuturor participanților li s-au recoltat câte două probe din lichid cefalorahidian pe o durată de doi ani.

Echipa a descoperit că pacienții cu Alzheimer aveau niveluri mai crescute de neurogranină -€“ o proteină din creier -€“ în probele de lichid cefalorahidian, comparativ cu pacienții cu tulburare cognitivă ușoară și cei cu dezvoltare cognitivă normală.

Mai mult, nivelurile bazale de neurogranină erau mai mari la participanții la care tulburarea cognitivă ușoară a evoluat până la Alzheimer, indicând faptul că proteina poate fi un marker al declinului cognitiv printre persoanele cu tulburare cognitivă ușoară.

De asemenea, cercetătorii au observat că nivelurile de neurogranină au crescut în timp la participanții cu funcționare cognitivă normală. Prin urmare, nivelurile de neurogranină din lichidul cefalorahidian reflectă pierderea sinaptică timpurie în Alzheimer și pot fi utile pentru detectarea în stadiul incipient a bolii.

Sursa: Medical News Today