Analiza globală a consumului de antibiotice evidențiază tendințe și amenințări legate de rezistența antimicrobiană

Un studiu realizat de cercetători de la mai multe instituții internaționale, inclusiv One Health Trust, Universitatea Johns Hopkins și Universitatea din Zurich, analizează tendințele globale în consumul de antibiotice și impactul acestora asupra rezistenței antimicrobiene (RAM). Studiul, publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences în 2024, analizează date privind vânzările de antibiotice în 67 de țări între 2016 și 2023 și face proiecții pentru consumul global până în 2030.

Rezistența antimicrobiană reprezintă o problemă globală majoră, fiind responsabilă de aproximativ cinci milioane de decese anual. Creșterea continuă a consumului de antibiotice este considerată unul dintre principalii factori care contribuie la dezvoltarea RAM.

Contextul studiului

Antibioticele sunt esențiale în tratarea infecțiilor bacteriene, dar utilizarea lor excesivă sau inadecvată poate accelera apariția rezistenței antimicrobiene. Studiul a investigat modul în care consumul de antibiotice a fost influențat de factori precum creșterea economică și pandemia de COVID-19, analizând:

• Consumul global de antibiotice în funcție de clasele terapeutice și sistemul de clasificare AWaRe al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
• Diferențele în tendințele de consum între țările cu venituri ridicate, medii și scăzute.
• Proiecții pentru consumul global până în 2030.

Metodologia studiului

Cercetătorii au analizat datele de vânzări farmaceutice din 67 de țări, incluzând 29,5 miliarde de doze zilnice definite (DDD) în 2016 și ajungând la 34,3 miliarde DDD în 2023. Studiul a utilizat următoarele abordări:

• Analize de serii temporale: Pentru a evalua impactul pandemiei de COVID-19 asupra consumului de antibiotice.
• Clasificarea AWaRe a OMS: Antibioticele au fost împărțite în categoriile Acces, Watch și Reserve, pentru a evalua tendințele consumului în funcție de riscul dezvoltării rezistenței.
• Proiecții pentru 2030: Estimări bazate pe modele statistice pentru consumul global de antibiotice.

Rezultatele studiului

Studiul a evidențiat tendințe cheie în consumul global de antibiotice și diferențele regionale:

• Creșterea consumului global:

  • Între 2016 și 2023, consumul global de antibiotice a crescut cu 16,3%, de la 29,5 miliarde DDD la 34,3 miliarde DDD.
  • Consumul zilnic per 1.000 de locuitori a crescut de la 13,7 DDD în 2016 la 15,2 DDD în 2023.

• Impactul pandemiei de COVID-19:

  • Pandemia a determinat o reducere temporară a consumului de antibiotice, mai pronunțată în țările cu venituri ridicate, unde consumul a scăzut cu 17,8% între 2019 și 2020.
  • În 2021, țările cu venituri medii au depășit țările cu venituri ridicate în rata consumului de antibiotice.

• Tendințe regionale:

  • În țările cu venituri medii, consumul de antibiotice din categoria Watch a crescut constant, în timp ce țările cu venituri ridicate au avut un consum mai mare de antibiotice din categoria Acces.
  • Regiunile cu cele mai mari creșteri ale consumului de antibiotice sunt dominate de țări cu venituri medii.

• Proiecții pentru 2030:

  • Consumul global de antibiotice este estimat să crească cu 52,3%, ajungând la 75,1 miliarde DDD. Intervalul de incertitudine al creșterii variază între 22,1% și 82,6%.

Implicații pentru sănătatea publică

Rezultatele subliniază necesitatea unor intervenții urgente pentru reducerea utilizării necorespunzătoare a antibioticelor și prevenirea dezvoltării rezistenței antimicrobiene. Printre măsurile sugerate se numără:

• Îmbunătățirea controlului infecțiilor:

  • Implementarea măsurilor de prevenire a infecțiilor în spitale și comunități.
  • Creșterea ratei de vaccinare la copii pentru reducerea nevoii de antibiotice.

• Reglementarea utilizării antibioticelor:

  • Promovarea utilizării raționale a antibioticelor, în special în țările cu venituri ridicate.
  • Investiții în infrastructură pentru a îmbunătăți diagnosticarea și tratamentul infecțiilor în țările cu venituri scăzute și medii.

• Educația publicului și a profesioniștilor din sănătate:

  • Informarea populației despre riscurile consumului excesiv de antibiotice.
  • Instruirea medicilor pentru a limita prescrierea inutilă de antibiotice.

Concluzii

Studiul demonstrează creșterea îngrijorătoare a consumului global de antibiotice și evidențiază rolul pandemiei de COVID-19 în influențarea acestor tendințe. Proiecțiile pentru 2030 indică o creștere substanțială a consumului, subliniind necesitatea unor intervenții urgente la nivel global.

Despre rezistența antimicrobiană

Rezistența antimicrobiană apare atunci când microorganismele dezvoltă mecanisme care le permit să supraviețuiască tratamentelor cu antimicrobiene, cum ar fi antibioticele. Aceasta duce la infecții greu de tratat, creșterea mortalității și costuri ridicate pentru sistemele de sănătate. Prevenirea include utilizarea rațională a antibioticelor, vaccinarea și măsurile stricte de control al infecțiilor.