Analiză: Cum scădem LDL-colesterolul prin dietă și medicație

Autor: Racheriu Dragoș, licențiat în medicină

Un studiu realizat de cercetători din Australia și publicat în jurnalul Nutrition (martie 2023), prezintă cum dieta poate ajuta la reducerea concentrațiilor de colesterol cu densitate mică (LDL) sau de trigliceride la persoanele cu hipercolesterolemie poligenică.

Colesterolul ridicat, inclusiv dislipidemia, crește riscul de afecțiuni cardiometabolice și boli cardiovasculare (CVD), în special ateroscleroză și cardiopatie ischemică, dacă nu este gestionat în timp util.

Medicația hipocolesterolemiantă are 3 obțiuni: statinele, ezetimibul, anticorpii monoclonali anti-PCSK9

Tratamentul farmacologic este uneori necesar pentru cazurile cu dislipidemie complexă cu componentă genetică, iar cercetarea farmacologică a dus la dezvoltarea a mai multor medicamente extrem de eficiente, pe bază de terapie cu anticorpi monoclonali (mAb), unele dintre acestea fiind revizuite chiar în acesta analiză.

Există două medicamente accesibile din punct de vedere financiar, care reduc LDL-ul: statinele și ezetimibul, care sunt o alternativă de luat în calcul la dietă, deoarece reduc LDLc cu ~20%.

O altă opțiune de tratament este inhibarea prin anticorpi monoclonali (mAb) a unei enzime numite PCSK9. Studiile biochimice și genomice au arătat că PCSK9 este crucială în metabolismul LDL și lipidic, iar studiile clinice au arătat că acești mAb reduc LDLc cu până la 60%, reducând astfel riscul cardiovascular în mod dependent de doză.
Din păcate, aceste terapii de inhibare a PCSK9 sunt în prezent scumpe și nu sunt potrivite pentru hipercolesterolemia moderată, declanșată în majoritatea cazurilor de obiceiurile alimentare greșite.

Studiile care evaluează efectul dietei asupra LDL-colesterolului

În anii 1950 și 1960, Ancel Keys și Mark Hegsted au cuantificat modificările nivelului total de colesterol în urma schimbărilor dietetice. Ei au concluzionat că grăsimile saturate cresc atât nivelul total, cât și LDL, iar grăsimile polinesaturate le reduc. De asemenea, au stabilit că acizii grași mononesaturați (MUFA) au un efect minim sau deloc asupra colesterolului seric la oameni.

Aproape șapte ani mai târziu, studiul Prospective Urban Rural Epidemiology (PURE) a confirmat că, dacă aportul de grăsimi saturate este scăzut, este dificil de cuantificat efectul său asupra mortalității sau a rezultatelor CVD. Acest studiu a arătat, de asemenea, că dieta bogată în grăsimi saturate a crescut cel mai mult nivelul LDL, în timp ce acizii grași mononesaturați (MUFA) și acizii grași polinesaturați (PUFA) au crescut foarte puțin nivelul acestuia.

Mai târziu, un alt studiu a arătat că, de asemenea, dietele bogate în MUFA sau carbohidrați au redus nivelul LDLc.

Cu toate acestea, este încă controversată problema dacă consumul de lactate crește lipidele serice și riscul cardiovascular sau nu. Prin urmare, este încă discutabil dacă grăsimea laptelui, bogată în acizi grași saturați, inclusiv acidul miristic, reduce sau nu concentrațiile de LDL. Pe de altă parte, este recunoscut faptul că eliminarea acizilor grași trans face o dietă mai sănătoasă.

În continuare, cercetătorii au subliniat cum dimensiunea particulelor de LDL influențează riscul CVD. Paradoxal, dietele bogate în acizi grași saturați, cu particule de LDL mai mari circulante, reduc riscul de CVD.
Deși parțial, genetica determină și modul în care o persoană răspunde la manipularea grăsimilor din dietă.

În ceea ce privește reducerea aportului de colesterol din alimentație, cercetătorii au constatat că reducerea LDL a fost ușoară-moderată atunci când oamenii au redus aportul dietetic al surselor identificabile colesterol, cum ar fi ouăle. Cel mai bine a funcționat înlocuirea acizilor grași saturați cu acizii grași polinesaturați (PUFA).
Studii controlate randomizate (RCT-uri) care aplică modele neliniare au arătat că reducerea colesterolului dietetic cu 100 mg scade LDL cu 4,5 mg/dL.

Următorul lucru pe care l-au subliniat cercetătorii este că, în afară de grăsimile și uleiurile alimentare, alte alimente, cum ar fi ovăzul, orzul și nucile, reduc LDLc. Totuși, aceste alimente bazate pe plante ar trebui să conțină și fitosteroli (steroli vegetali) pe lângă grăsimile saturate. Intrigant, au descoperit că fibrele nedigerabile și carbohidrații reduc, de asemenea, LDLc.

În cele din urmă, cercetătorii au subliniat importanța adoptărării unui regim alimentar complex și divers împreună cu optimizarea masei corporale, consumul mai multor alimente bazate pe pește și plante; reducerea consumului de carne, alcool și sare și, important, modificarea naturii consumului de produse lactate pentru a gestiona nivelurile LDL.

Concluzii

În rezumat, cea mai bună abordare ar trebui să fie diversificarea aportului dietetic. De exemplu, înlocuirea acizilor grași saturi cu PUFA ar putea reduce LDLc cu peste 10%. Consumul unei diete bazate pe plante ar putea reduce, de asemenea, LDLc cu ~20% dacă este luată în proporții corecte. Reducerea consumului de colesterol dietetic și suplimentarea dietei cu steroli vegetali și alte nutrienți ar putea, de asemenea, să fie benefică.

Cu sprijinul profesioniștilor din domeniul sănătății și înainte ca produsele farmacologice de scădere a LDLc să înlocuiască opțiunile dietetice, este mai bine să adoptați o schimbare a regim alimentar pentru a reduce riscurile de boli cardiovasculare care rezultă din niveluri ridicate de LDLc. Obiectivul este să realizam modificări ale regimului alimentar care să reducă LDLc în total cu 20%, la fel ca medicamentele precum statinele sau ezetimibul.
Această strategie ar putea funcționa cu succes pentru persoanele cu hipercolesterolemie ușoară sau moderată și ar fi mai dorită, deoarece intervine prin dietă, nu prin medicamente.

Alimentele fortificate pentru a reduce LDLc ar trebui să fie și ele eficiente din punct de vedere al costurilor.
În viitor anticorpii monoclonali care inhibă PCSK9 și reduc LDLc cu mai mult de 25% ar putea concura cu dieta atunci când vor deveni accesibile pentru mase.

Data actualizare: 06-03-2023 | creare: 06-03-2023 | Vizite: 389

Bibliografie

A Review of Low-Density Lipoprotein-Lowering Diets in the Age of Anti-Sense Technology
Nutrients 2023
https://www.mdpi.com/2072-6643/15/5/1249

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Ranolazina, medicamentul consacrat pentru simptomele anginei pectorale protejează și sistemul vascular

Un nou studiu al cercetătorilor de la Universitatea de Medicină din Viena arată că ranolazinul, un medicament u...

Lipsa cronică a somnului suficient subminează sănătatea inimii

Noi cercetări explorează legătura dintre deficitul cronic de somn și riscul crescut de a dezvolta boli cardiova...

O nouă opțiune de tratament pentru retenția hidrosalină în insuficiența cardiacă

Un nou studiu sugerează că dozele crescute de spironolactonă, un diuretic antialdosteronic, pot preveni necesita...

Traiul într-un mediu zgomotos poate crește riscul de a suferi un infarct miocardic
Cercetătorii au identificat nivelul optim al tensiunii arteriale la pacienții cu accident vascular cerebral
Suplimentele cu flavanoli de cacao ar putea ajuta la prevenirea bolilor cardiovasculare
Un nou dispozitiv ar putea fi folosit pentru a reduce simptomele pacienților cu insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție conservată

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:

LDL colesterol

Preferabil < 130 mg/dl, borderline - risc moderat 130 - 159 mg/dl, risc crescut > 160 mg/dl; [LDL = colesterol tota...

Abuzul sexual în copilărie a fost legat de apariția aterosclerozei la vârsta adultă la femei

Legătura între simptomele aterosclerozei și un abuz sexual în copilărie a fost pentru prima dată f�...

Vinul are efect protector cardiovascular numai în cazul persoanelor care fac exerciții fizice

Se știa despre consumul de vin că ar avea beneficii semnificative pentru sănătatea inimii încă de acum două ...

MIT: Consumul de ouă crește colesterolul

O nouă tehnică pentru depistarea timpurie a aterosclerozei

Colesterolul alimentar nu influențează riscul de infarct miocardic

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

intră pe forum