Analiză: Cum scădem LDL-colesterolul prin dietă și medicație

Un studiu realizat de cercetători din Australia și publicat în jurnalul Nutrition (martie 2023), prezintă cum dieta poate ajuta la reducerea concentrațiilor de colesterol cu densitate mică (LDL) sau de trigliceride la persoanele cu hipercolesterolemie poligenică.
Colesterolul ridicat, inclusiv dislipidemia, crește riscul de afecțiuni cardiometabolice și boli cardiovasculare (CVD), în special ateroscleroză și cardiopatie ischemică, dacă nu este gestionat în timp util.
Medicația hipocolesterolemiantă are 3 obțiuni: statinele, ezetimibul, anticorpii monoclonali anti-PCSK9
Tratamentul farmacologic este uneori necesar pentru cazurile cu dislipidemie complexă cu componentă genetică, iar cercetarea farmacologică a dus la dezvoltarea a mai multor medicamente extrem de eficiente, pe bază de terapie cu anticorpi monoclonali (mAb), unele dintre acestea fiind revizuite chiar în acesta analiză.
Există două medicamente accesibile din punct de vedere financiar, care reduc LDL-ul: statinele și ezetimibul, care sunt o alternativă de luat în calcul la dietă, deoarece reduc LDLc cu ~20%.
O altă opțiune de tratament este inhibarea prin anticorpi monoclonali (mAb) a unei enzime numite PCSK9. Studiile biochimice și genomice au arătat că PCSK9 este crucială în metabolismul LDL și lipidic, iar studiile clinice au arătat că acești mAb reduc LDLc cu până la 60%, reducând astfel riscul cardiovascular în mod dependent de doză.
Din păcate, aceste terapii de inhibare a PCSK9 sunt în prezent scumpe și nu sunt potrivite pentru hipercolesterolemia moderată, declanșată în majoritatea cazurilor de obiceiurile alimentare greșite.
Studiile care evaluează efectul dietei asupra LDL-colesterolului
În anii 1950 și 1960, Ancel Keys și Mark Hegsted au cuantificat modificările nivelului total de colesterol în urma schimbărilor dietetice. Ei au concluzionat că grăsimile saturate cresc atât nivelul total, cât și LDL, iar grăsimile polinesaturate le reduc. De asemenea, au stabilit că acizii grași mononesaturați (MUFA) au un efect minim sau deloc asupra colesterolului seric la oameni.
Aproape șapte ani mai târziu, studiul Prospective Urban Rural Epidemiology (PURE) a confirmat că, dacă aportul de grăsimi saturate este scăzut, este dificil de cuantificat efectul său asupra mortalității sau a rezultatelor CVD. Acest studiu a arătat, de asemenea, că dieta bogată în grăsimi saturate a crescut cel mai mult nivelul LDL, în timp ce acizii grași mononesaturați (MUFA) și acizii grași polinesaturați (PUFA) au crescut foarte puțin nivelul acestuia.
Mai târziu, un alt studiu a arătat că, de asemenea, dietele bogate în MUFA sau carbohidrați au redus nivelul LDLc.
Cu toate acestea, este încă controversată problema dacă consumul de lactate crește lipidele serice și riscul cardiovascular sau nu. Prin urmare, este încă discutabil dacă grăsimea laptelui, bogată în acizi grași saturați, inclusiv acidul miristic, reduce sau nu concentrațiile de LDL. Pe de altă parte, este recunoscut faptul că eliminarea acizilor grași trans face o dietă mai sănătoasă.
În continuare, cercetătorii au subliniat cum dimensiunea particulelor de LDL influențează riscul CVD. Paradoxal, dietele bogate în acizi grași saturați, cu particule de LDL mai mari circulante, reduc riscul de CVD.
Deși parțial, genetica determină și modul în care o persoană răspunde la manipularea grăsimilor din dietă.
În ceea ce privește reducerea aportului de colesterol din alimentație, cercetătorii au constatat că reducerea LDL a fost ușoară-moderată atunci când oamenii au redus aportul dietetic al surselor identificabile colesterol, cum ar fi ouăle. Cel mai bine a funcționat înlocuirea acizilor grași saturați cu acizii grași polinesaturați (PUFA).
Studii controlate randomizate (RCT-uri) care aplică modele neliniare au arătat că reducerea colesterolului dietetic cu 100 mg scade LDL cu 4,5 mg/dL.
Următorul lucru pe care l-au subliniat cercetătorii este că, în afară de grăsimile și uleiurile alimentare, alte alimente, cum ar fi ovăzul, orzul și nucile, reduc LDLc. Totuși, aceste alimente bazate pe plante ar trebui să conțină și fitosteroli (steroli vegetali) pe lângă grăsimile saturate. Intrigant, au descoperit că fibrele nedigerabile și carbohidrații reduc, de asemenea, LDLc.
În cele din urmă, cercetătorii au subliniat importanța adoptărării unui regim alimentar complex și divers împreună cu optimizarea masei corporale, consumul mai multor alimente bazate pe pește și plante; reducerea consumului de carne, alcool și sare și, important, modificarea naturii consumului de produse lactate pentru a gestiona nivelurile LDL.
Concluzii
Cu sprijinul profesioniștilor din domeniul sănătății și înainte ca produsele farmacologice de scădere a LDLc să înlocuiască opțiunile dietetice, este mai bine să adoptați o schimbare a regim alimentar pentru a reduce riscurile de boli cardiovasculare care rezultă din niveluri ridicate de LDLc. Obiectivul este să realizam modificări ale regimului alimentar care să reducă LDLc în total cu 20%, la fel ca medicamentele precum statinele sau ezetimibul.
Această strategie ar putea funcționa cu succes pentru persoanele cu hipercolesterolemie ușoară sau moderată și ar fi mai dorită, deoarece intervine prin dietă, nu prin medicamente.
Alimentele fortificate pentru a reduce LDLc ar trebui să fie și ele eficiente din punct de vedere al costurilor.
În viitor anticorpii monoclonali care inhibă PCSK9 și reduc LDLc cu mai mult de 25% ar putea concura cu dieta atunci când vor deveni accesibile pentru mase.
Nutrients 2023
https://www.mdpi.com/2072-6643/15/5/1249
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Cu cât dormi mai puține ore pe noapte, cu atât crește riscul de hipertensiune
- Inteligența artificială ar putea prezice infarctul miocardic
- Care este legătura între spălatul pe dinți și riscul de boli cardiovasculare
- Jumătate dintre infarcte apar la persoane evaluate drept „risc scăzut”: De ce scorurile actuale pot rata pacienții în pericol
- Hipercolesterolemie familiala
- Hipercolesterolemia poligenica
- Ateroscleroza
- Colesteroloza veziculei biliare (vezicula fragă)
- Stenoza de arteră renală
- Ateroscleroza noncoronariană
- Hipolipidemia (hipocolesterolemia)
- Arterioscleroza
- Despre colesterol, cu dragoste
- Colesterolul și bolile cardiovasculare
- Regim hipercolesteromie si ateroscleroza
- Colesterolul
- Grăsimile dăunătoare sănătății
- Aportul zilnic maxim de grăsimi
- Ouăle cresc nivelul colesterolului din sânge?
- Oul crește riscul cardiovascular la pacienții cu diabet tip 2?
- Băutura zilnică care poate ajuta la desfundarea arterelor
- Transaminaze mari
- Dupa ce mi-am facut analize la sange, m-am speriat
- VSH marit
- Hipertensiune si colesterol marit
- Palpitatii la 3 min, colesterol marit, granulocite scazute = ?
- Colesterol HDL mult prea mic
- Analize colesterol: HDL marit, LDL scazut
- Hdl 38, ldl 194
- Buna ziua, sunt barbat de 45 ani - Colesterol