Amânarea alarmei de dimineață - cât de bine, sau cât de rău ne poate face? (studiu)

Deși comportamentul de amânare (snoozing) al alarmei de dimineață este frecvent întâlnit în întreaga lume, se știe puțin despre cauzele și efectele sale asupra sănătății fizice, emoționale și cognitive. Studiile anterioare sugerează că somnul fragmentat din cauza amânării poate afecta viața de zi cu zi, cum ar fi o scădere a răspunsului de trezire al cortizolului, care duce la somnolență și deficite în performanța cognitivă și starea de bine.
Un studiu publicat în Journal of Sleep Research investighează efectele amânării alarmei asupra somnului, cogniției, răspunsului de trezire al cortizolului și stării de bine.

Studiul a fost efectuat în două părți:

• Studiul 1 a examinat caracteristicile și motivele persoanelor care folosesc funcția de amânare a alarmei de trezire. Au participat 1.732 de indivizi, cu o vârstă medie de 34 de ani, provenind din mai multe țări. Aproximativ 66% erau femei, iar 33% erau bărbați. S-au folosit teste pentru a evalua legătura dintre amânare și calitatea/durata somnului.

• Studiul 2 a fost un experiment de laborator care a examinat efectele amânării asupra nivelurilor de cortizol, stării de bine, arhitecturii somnului și cogniției post-trezire. Au participat 31 de persoane cu o vârstă medie de 27,5 ani, dintre care 18 erau femei.

În Studiul 2, participanții au fost supuși la două condiții de trezire: cu și fără amânare. Pentru amânare, alarmele au fost setate cu 30 de minute înainte de ora obișnuită de trezire, cu trei samânări de 10 minute fiecare. Au fost colectate probe de salivă pentru a măsura nivelurile de cortizol și au fost efectuate teste pentru evaluarea cognitivă.

Rezultate și concluzii

În Studiul 1, 69% dintre participanți au raportat că folosesc funcția de amânare, iar 60% au adormit între două alarme. Durata medie a amânării a fost de 22 de minute. Cei care au folosit amânare erau, în medie, cu șase ani mai tineri decât cei care nu au folosit și erau de trei ori mai predispuși să se simtă somnoroși la trezire.

În Studiul 2, nu s-au observat diferențe semnificative în ceea ce privește starea de bine, răspunsul de trezire al cortizolului sau arhitectura somnului. Cu toate acestea, o perioadă scurtă de amânare a ajutat la reducerea inerției somnului și a îmbunătățit ușor performanța cognitivă imediat după trezire.

Studiul aduce informații noi privind efectele alarmelor intermitente asupra stării de bine și eficienței la locul de muncă. Se recomandă cercetări ulterioare pentru a include un eșantion mai reprezentativ, perioade mai lungi de snoozing și persoane care nu folosesc în mod obișnuit funcția de amânare.

sursa: News Medical
foto: Generated with DALL.E 3