Alăptarea poate ajuta la prevenirea declinului cognitiv, sugerează un nou studiu
©
Autor: Teodorescu Mihai
Femeile cu vârsta de peste 50 de ani care și-au alăptat copiii au avut rezultate mai bune la testele cognitive, comparativ cu femeile care nu au alăptat niciodată, arată un nou studiu. Descoperirile sugerează că alăptarea poate avea un impact pozitiv asupra performanței cognitive a femeilor aflate în postmenopauză și ar putea avea beneficii pe termen lung pentru creierul mamei.
Fazele din istoria vieții reproductive a unei femei, cum ar fi menstruația, sarcina, alăptarea și menopauza pot fi legate de un risc mai mare sau mai mic de a dezvolta diferite afecțiuni de sănătate, cum ar fi depresia sau cancerul de sân. Cu toate acestea, puține studii au examinat alăptarea și impactul său asupra cogniției pe termen lung a femeilor. Un nou studiu, condus de cercetătorii de la Universitatea din Washington (UCLA), examinează corelația dintre alăptare și un risc mai mic de Alzheimer.
Deoarece alăptarea s-a dovedit că ajută la reglarea stresului, la promovarea legăturilor copiilor și la reducerea riscului de depresie postpartum, ceea ce sugerează beneficii neurocognitive acute pentru mamă, cercetătorii au emis o ipoteză conform căreia alăptarea ar putea fi, de asemenea, asociată cu performanțe cognitive superioare pe termen lung. Pentru a afla dacă ipoteza lor se susține, cercetătorii au analizat datele colectate de la femeile care participau la două studii clinice controlate randomizate transversale de 12 săptămâni la UCLA Health.
În cadrul celor două studii au fost incluse 115 femei, dintre care 64 identificate ca fiind deprimate și 51 fără depresie. Toți participanții au completat o serie cuprinzătoare de teste psihologice și un chestionar despre istoricul vieții lor reproductive, care includea întrebări despre vârsta la care au început să aibă menstruație, numărul de sarcini complete și incomplete, durata de timp în care au alăptat și vârsta lor de menopauză.
Niciun participant nu a fost diagnosticat cu demență sau alte diagnostice psihiatrice. De asemenea, nu a existat nicio diferență semnificativă în ceea ce privește vârsta, rasa, educația sau alte măsuri cognitive între participanții deprimați și cei nedepresivi.
Constatările cheie din analiza cercetătorilor au arătat că femeile care au alăptat, indiferent dacă au fost deprimate sau nu, au avut rezultate mai bune la toate testele cognitive care măsoară capacitatea învățare, funcționare executivă și procesare, în comparație cu femeile care nu au alăptat. Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că timpul mai lung petrecut alăptând a fost asociat cu o performanță cognitivă mai bună.
sursa: Science Daily
Fazele din istoria vieții reproductive a unei femei, cum ar fi menstruația, sarcina, alăptarea și menopauza pot fi legate de un risc mai mare sau mai mic de a dezvolta diferite afecțiuni de sănătate, cum ar fi depresia sau cancerul de sân. Cu toate acestea, puține studii au examinat alăptarea și impactul său asupra cogniției pe termen lung a femeilor. Un nou studiu, condus de cercetătorii de la Universitatea din Washington (UCLA), examinează corelația dintre alăptare și un risc mai mic de Alzheimer.
Deoarece alăptarea s-a dovedit că ajută la reglarea stresului, la promovarea legăturilor copiilor și la reducerea riscului de depresie postpartum, ceea ce sugerează beneficii neurocognitive acute pentru mamă, cercetătorii au emis o ipoteză conform căreia alăptarea ar putea fi, de asemenea, asociată cu performanțe cognitive superioare pe termen lung. Pentru a afla dacă ipoteza lor se susține, cercetătorii au analizat datele colectate de la femeile care participau la două studii clinice controlate randomizate transversale de 12 săptămâni la UCLA Health.
În cadrul celor două studii au fost incluse 115 femei, dintre care 64 identificate ca fiind deprimate și 51 fără depresie. Toți participanții au completat o serie cuprinzătoare de teste psihologice și un chestionar despre istoricul vieții lor reproductive, care includea întrebări despre vârsta la care au început să aibă menstruație, numărul de sarcini complete și incomplete, durata de timp în care au alăptat și vârsta lor de menopauză.
Niciun participant nu a fost diagnosticat cu demență sau alte diagnostice psihiatrice. De asemenea, nu a existat nicio diferență semnificativă în ceea ce privește vârsta, rasa, educația sau alte măsuri cognitive între participanții deprimați și cei nedepresivi.
Constatările cheie din analiza cercetătorilor au arătat că femeile care au alăptat, indiferent dacă au fost deprimate sau nu, au avut rezultate mai bune la toate testele cognitive care măsoară capacitatea învățare, funcționare executivă și procesare, în comparație cu femeile care nu au alăptat. Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că timpul mai lung petrecut alăptând a fost asociat cu o performanță cognitivă mai bună.
sursa: Science Daily
Data actualizare: 28-10-2021 | creare: 28-10-2021 | Vizite: 348
Bibliografie
New study suggests that breastfeeding may help prevent cognitive decline, link: https://www.sciencedaily.com/releases/2021/10/211023122141.htm ©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
- Suspiciunea existenței unei tulburări de spectru autist poate fi ridicată după analiza comportamentelor vizuale încă de la 9 luni
- Cum este afectat creierul de pierderea auzului la vârste înaintate
- Felul în care ne petrecem timpul liber poate ajuta la scăderea riscului de demență
- Oamenii de știință dezvăluie efectul medicamentelor ADHD asupra creierului
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.intră pe forum