Un nou studiu nu a reușit să găsească o legătură puternică între consumul de cafea în sarcină și dificultățile de neurodezvoltare la copii

Cafeaua este consumată pe scară largă în întreaga lume, iar țările scandinave, inclusiv Norvegia, au un consum ridicat, cu o medie zilnică de peste 400 mg de cofeină (echivalentul a aproximativ patru cești de cafea). În timpul sarcinii, consumul de cafea rămâne frecvent. Totuși, schimbările fiziologice din timpul gestației reduc semnificativ metabolizarea cofeinei la mame. Cofeina și metaboliții săi primari traversează cu ușurință placenta și nu sunt eliminați eficient de către făt, din cauza subdezvoltării enzimelor metabolizante.
Mai multe studii epidemiologice observaționale au investigat relația dintre consumul matern de cafea/cofeină în timpul sarcinii și dezvoltarea neurodezvoltării la copii, dar au obținut rezultate inconsistente. Unele au găsit o asociere între consumul crescut de cofeină și dificultățile neurodezvoltării la descendenți, în timp ce altele nu au raportat nicio relație semnificativă.

Studiile observaționale pot fi afectate de factori de confuzie genetici și de mediu. Consumul de cafea și cofeină este asociat cu variabile precum vârsta, statutul de fumător, consumul de alcool și nivelul de educație. Chiar și după ajustarea pentru acești factori, erorile de raportare și de măsurare pot afecta rezultatele. De asemenea, există posibilitatea confuziei genetice, unde predispoziția genetică maternă la anumite trăsături poate fi transmisă descendenților, influențând neurodezvoltarea.

Studiul condus de Universitatea din Queensland a folosit date din cea mai mare cohortă de trio-uri genotipate părinte-descendent din lume, Studiul de cohortă MoBa din Norvegia, pentru a investiga relația dintre consumul matern de cafea în timpul sarcinii și dificultățile neurodezvoltării la copii. Scopul a fost să se determine dacă există o relație cauzală între consumul matern de cafea și dificultățile neurodezvoltării la descendenți, utilizând metode de randomizare mendeliană (MR).

Studiul a inclus 46.245 de duo-uri mamă-copil cu date genetice și fenotipice disponibile din MoBa. Datele despre consumul de cafea au fost colectate la trei momente: înainte de sarcină, la săptămâna 15 și săptămâna 22 de gestație. Pentru evaluarea dificultăților neurodezvoltării mamele au completat chestionare despre dezvoltarea copiilor la vârstele de 6, 18 și 36 de luni, 5 și 8 ani, acoperind domenii precum limbajul, motorica, comunicarea socială, flexibilitatea comportamentală, atenția și hiperactivitatea.

Rezultate

• Analize observaționale: Analizele neajustate au arătat asocieri pozitive între consumul matern de cafea și dificultățile de comunicare socială, flexibilitate comportamentală, atenție și hiperactivitate la descendenți. După ajustarea pentru factori precum fumatul matern, consumul de alcool, educația și venitul părinților, multe dintre aceste asocieri au dispărut sau s-au atenuat semnificativ.
• Randomizare mendeliană individuală: S-a găsit o asociere între scorul poligenic matern pentru consumul de cafea și dificultățile de comunicare socială la vârsta de 8 ani a copilului. Analizele suplimentare care au ajustat pentru potențiali confundanți genetici (fumat, alcool, educație) au arătat că această asociere nu mai este semnificativă, sugerând că ar putea fi rezultatul pleiotropiei sau al confuziei genetice.
• Randomizare mendeliană în două eșantioane: Analizele MR au sugerat o posibilă asociere pozitivă între consumul matern de cafea și dificultățile de comunicare socială la vârsta de 8 ani, dar rezultatele au fost inconsecvente, iar analizele de sensibilitate nu au susținut o relație cauzală clară.
• Analize de sensibilitate și investigații privind pleiotropia: Unele variante genetice asociate cu consumul de cafea au fost, de asemenea, asociate cu fumatul matern, consumul de alcool și nivelul de educație. După ajustarea pentru acești factori în analizele MR, asocierile inițiale au fost atenuate sau au dispărut, sugerând că efectele observate ar putea fi datorate pleiotropiei sau confuziei genetice.

Interpretarea rezultatelor:

• Studiul nu a găsit dovezi puternice că consumul matern de cafea în timpul sarcinii este cauzal legat de dificultățile neurodezvoltării la descendenți.
• Asocierile observate în analizele observaționale par a fi influențate de factori de confuzie precum fumatul, consumul de alcool și nivelul de educație.
• Metodele de randomizare mendeliană nu au susținut o relație cauzală clară și au indicat posibilitatea pleiotropiei genetice.

Limitări:

• Puterea statistică a analizelor MR a fost limitată din cauza varianței scăzute explicate de scorurile poligenice pentru consumul de cafea.
• Studiul s-a concentrat pe auto-raportările mamelor privind dificultățile neurodezvoltării la copii, care pot fi supuse unor erori de raportare.
• Analizele nu au investigat în detaliu efectele cofeinei în sine sau ale altor componente bioactive din cafea.

Implicații:

• Rezultatele sugerează că recomandările actuale privind consumul moderat de cafea în timpul sarcinii pot fi adecvate în ceea ce privește riscul de dificultăți neurodezvoltative la copii.
• Sunt necesare studii suplimentare care să utilizeze evaluări clinice, măsurători obiective și să investigheze efectele diferitelor surse de cofeină.

Concluzii

Studiul a utilizat metode epidemiologice convenționale și genetice pentru a investiga relația dintre consumul matern de cafea în timpul sarcinii și dificultățile neurodezvoltării la descendenți. Analizele au arătat că nu există dovezi puternice care să susțină o relație cauzală între consumul de cafea și dificultățile neurodezvoltative la copii. Asocierile observate în studiile observaționale par a fi influențate de factori de confuzie genetici și de mediu.

sursa: Science Daily