Tratamentul infecţiilor bacteriene cu gene codificate poate fi o alternativă la tratamentul antibiotic

O nouă încercare a oamenilor de știință de a trata infecția cu C. difficile constă în anularea anumitor gene cheie ale bacteriei. Aceasta s-ar putea dovedi a fi o nouă metodă de tratament pentru cele mai frecvente infecţii nosocomiale din Statele Unite ale Americii.
Antibioticele uzuale pot trata anumite infecţii bacteriene, dar în același timp pot determina o activare a C. difficile, care determină o infecţie colonică, secundar efectului de distrugere atât a bacteriilor nocive, cât și a celor fiziologic prezente în mod normal intestin.

Cercetătorii au creat 3 noi antibiotice pentru această infecţie utilizându-se de genetica bacteriei: acest tip de abordare denumită terapie antisens constă în prevenirea expresiei anumitor gene importante pentru supravieţuirea bacteriei. În acest fel se poate ţinti o singură bacterie, cele benefice rămânând neatinse. Arun Sharma, profesor asociat de farmacologie la Penn State College of Medecine, declară că „am fost capabili să demonstrăm că aceste medicamente noi pot distruge C. difficile, neafectând nicio altă bacterie de la acel nivel. Încă lucrăm la perfecţionarea acestei metode, cu următorul scop de a o testa clinic.” David Stewart, profesor asociat de chirurgie la Universitatea din Arizona, care lucrează împreună cu Arun Sharma, a declarat că aceste noi medicamente acţionează într-un mod complet diferit faţă de antibioticele care se găsesc curent în uz. „Ideal, un tratament pentru C. difficile nu ar trebui să aibă nici un fel de efect pe alte bacterii. [...] Antibioticele noastre antisens conţin material genetic care este complementar materialului genetic al bacteriei, astfel proiectăm acest material genetic pentru a ţinti anumite gene ale C. difficile.” mai declară acesta.

Aceste medicamente testate în cadrul studiului constau în două componente: o componentă antisens care ţinteşte materialul genetic al C. difficile şi încă o componentă cărăuş care are rolul de a transporta materialul genetic antisens în interiorul bacteriei. Cercetătorii au testat trei feluri diferite ale medicamentului, cu trei cărăuşi diferiţi. În final, aceştia au căutat cantitatea de medicament optimă pentru a avea un rezultat căt mai bun cu cât mai puţine reacţii adverse.

Pe viitor scopul este de a produce un medicament din ce în ce mai performant, structura ţintită fiind cărăuşul. Scopul este de a crea o structură cărăuş care să aibă capacitatea de transport cât mai mare şi mai specifică, minimalizând efectul acestor medicamente asupra altor bacterii sau asupra altor celule din organism. ֦„Acest medicament are activitate antibacteriană minimă, toxicitate minimă şi este un transportator eficient al materialului genetic. Lucrul la care lucrăm acum este modificarea moleculelor transportatoare cu scopul de a le teste, în viitor, preparatele pe animale.”, încheie doctorul Stewart.

Sursa: ScienceDaily