Substanțe periculoase pentru dezvoltarea cerebrală a copiilor
Autor: Grama Cătălina Ioana

Într-un nou raport intitulat „Proiectul TNDR” și publicat în jurnalul Environmental Health Perspectives, oameni de știință, practicieni în domeniul medical și pediatri atrag atenția asupra efectelor tot mai importante ale unor substanțe chimice des utilizate și răspândite asupra dezvoltării cerebrale a feților și copiilor de diferite vârste.
Printre substanțele chimice responsabile de modificarea sistemului nervos cel mai des întâlnite sunt: plumbul, mercurul, pesticidele organofosforice utilizate în agricultură și grădinărit, flatații utilizați în farmaceutică, industria plastică și unele produse de îngrijire corporală, eteri difenil polibromurați sau DEPB, poluanții din aer proveniți din arderea combustibililor sau a lemnului, listă fiind întocmită de către Susan Schantz, profesoară în cadrul Universității din Illinois. Pe lângă aceste substanțe periculoase se mai adaugă și difenilii policlorurați utilizați în trecut în industria electrică, interziși în SUA din anul 1977, dar care pot persista în mediul înconjurător câteva decenii.
„Aceste substanțe chimice sunt răspândite, nu numai în aer și apă, ci și în produsele cu care luăm contact zilnic, de la cele de uz corporal până la cele casnice” susține Schantz, care este de părere că reducerea expunerii la aceste substanțe periculoase este urgentă pentru protecția copiilor.
Dezvoltarea sistemului nervos începe încă din perioada prenatală și continuă de-a lungul copilăriei, până la etapa adultului tânăr. Cu toate acestea, schimbările survenite în timpul gestației sunt cele decisive, pentru că atunci are loc migrarea, maturizarea și diferențierea lor. Dacă unul dintre aceste procese este perturbat, sunt șanse mari de a surveni modificări pe termen lung, de cele mai multe ori ireversibile.
Unele dintre substanțe, ca DEPB și ftalații, interferează cu buna funcționalitate a sistemului hormonal. De exemplu, multe gravide testate în Statele Unite pentru depistarea acestor substanțe chimice, au avut un rezultat pozitiv, iar analizele ce țineau de glanda lor tiroidă s-au dovedit a avea rezultate anormale. Hormonii tiroidieni sunt implicați în dezvoltarea sistemului nervos, de la formarea neuronilor la diviziunea celulară, în migrare și apoi în mielinizarea axonului după diferențiere, chiar și în reglarea unor gene implicate în evoluția neuronală.
Ftalații au fost incriminați în perturbarea activității hormonilor steroizi. Unele studii au făcut legătura între ftalați și deficitul de atenție, IQ redus, această substanță regăsindu-se într-o multitudine de produse, la care suntem expuși zilnic.
„Pentru majoritatea substanțelor chimice, nu știm exact impactul asupra dezvoltării neuronale a copiilor, pentru că nu au fost studiate încă” menționează Schantz. O soluție din perspectiva acesteia ar fi ca producătorii conștienți de folosirea unor substanțe chimice al căror impact asupra sănătății nu îl cunosc, ar trebui să se oprească din producție și nu să aștepte câteva decenii până când apar rezultatele devastatoare asupra populației.
Sursa: Medical Xpress
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Qtrobot îi ajută pe copiii cu autism să se integreze
- Copiii cu alergie persistentă la laptele de vacă sunt mai mici comparativ cu cei alergici la nuci/arahide
- Copiii neurodivergenți se confruntă cu un risc mai mare de oboseală cronică invalidantă până la 18 ani
- Metale toxice în jucării: un risc major pentru sănătatea copiilor identificate prin analiza a 70 de produse din comerț
- Apa ajută creierul
- Tumora pe creier - costuri?
- A consumat etnobotanice... ce analize determina leziunile creierului?
- Durere de cap, ma arde creierul mic, stare de lesin
- Probleme cu creierul...
- Creier suprasolicitat
- Durerea din sufletul unei mame
- Creierul a murit
- Intepaturi la creier
- One small step for man, one giant leap for mankind