Sportul în sarcină modelează creșterea timpurie a sacului vitelin, în funcție de vârsta gestațională și sexul copilului

Sacul vitelin este esențial în dezvoltarea timpurie a embrionului uman, ajutând la furnizarea de nutrienți, schimbul de gaze, sinteza proteinelor, formarea tractului gastrointestinal, producția de celule stem și hematopoieza. Se știe că factori precum înălțimea mamei, creșterea în greutate și durata somnului îi afectează dimensiunea. Activitatea fizică a mamei, în special, joacă un rol în controlul glicemiei și în creșterea în greutate, afectând atât mama, cât și fătul.
Studiul publicat în Scientific Reports a explorat influența activității fizice materne asupra dezvoltării sacului vitelin la începutul sarcinii, evidențiind dependența acestuia de vârsta gestațională și sexul embrionar.

Acest studiu longitudinal, parte a programului de cercetare CONIMPREG, a inclus 196 de femei sănătoase, nefumătoare, care ar putea concepe în mod natural, cu vârsta cuprinsă între 20-35 de ani, cu un IMC de 18-30 kg/m2. Evaluările au fost făcute în patru etape: preconcepție, la șapte săptămâni, zece săptămâni și treisprezece săptămâni de gestație. Măsurătorile au inclus înălțimea, compoziția corporală și activitatea fizică (urmărită cu ajutorul unui actigraf), împreună cu imagini cu ultrasunete pentru a evalua dimensiunea sacului vitelin.

Studiul a constatat o durată medie de gestație de 281 de zile după data ultimei menstruații sau 278,5 zile pentru lungimea fund-coroană, cu rate mai scăzute de complicații precum nașterea prematură și diabetul gestațional. Activitatea fizică a scăzut pe măsură ce sarcina a progresat. Dimensiunea sacului vitelin, cu o medie inițială de 4,7 mm în săptămâna a șaptea, a crescut la 5,9 mm în săptămâna 10.

O constatare notabilă a fost efectul diferențial al activității fizice materne asupra dimensiunii sacului vitelin în funcție de sexul embrionar. La șapte săptămâni, creșterea activității fizice preconcepționale s-a corelat cu un sac vitelin mai mare la embrionii masculini, dar nu și la embrionii feminini. Până în săptămâna 10, ambele sexe au fost afectate; embrionii de sex masculin au prezentat o asociere negativă, în timp ce embrionii de sex feminin au avut un sac vitelin cu 24% mai mare în comparație cu băieții.

Designul prospectiv al studiului și includerea datelor preconcepționale din sarcinile cu risc scăzut oferă robustețe constatărilor sale. Cu toate acestea, limitările includ generalizarea limitată și absența monitorizării continue a activității fizice și factori precum nutriția maternă și stresul.

În concluzie, activitatea fizică maternă influențează dimensiunea sacului vitelin într-o manieră dependentă de sexul embrionar și de vârsta gestațională. Aceste constatări subliniază impactul factorilor materni asupra creșterii și dezvoltării embrionare, sugerând necesitatea unor cercetări suplimentare privind efectele pe termen lung asupra sănătății asupra descendenților.

sursa: News Medical
foto: Pixel-Shot / Shutterstock.com