Speranțe pentru vaccinuri produse mai ieftin și cu o perioadă mai mare de valabilitate

Un studiu publicat recent în jurnalul științific BMC propune o metodă inovativă de a prelungi data de valabilitate a vaccinului fără costuri suplimentare sau nevoia de răcire. (1)
În prezent, vaccinurile trebuie ținute la rece în timpul transportului și au o dată de valabilitate redusă, uneori doar câteva luni. Acest lucru poate cauza probleme, mai ales în țările în curs de dezvoltare, sau în zonele fără electricitate. Unul dintre cercetătorii implicați în studiu spune că nevoia de a asigura o temperatură optimă reprezintă 80% din costul unui vaccin. Mai mult, unele vaccinuri se bazează pe anumite substanțe imunologice numite adjuvante pentru a stimula răspunsul imunitar, însă acestea pot cauza efecte adverse, precum alergiile. (2)

Echipa de cercetători implicați în acest studiu s-au folosit de o strategie aplicată în cazul virusurilor transmise la insecte. În acest caz o proteină numită polihedrină formează cristale în jurul virusului și îi permite supraviețuire pentru o perioadă mai lungă de timp. Studiile anterioare au dezvăluit că o secvență scurtă a primilor 110 aminoacizi din polihedrină (PH (1-110)) pot forma cristale chiar și atunci când alte proteine inclusiv virusurile sunt atașate de ele.

În prezent, cercetătorii au pus în aplicare această teorie pe Circovirusul porcin, care îmbolnăvește porcii. Astfel, atașarea polihedrinei de virusul porcin a dus la formarea anticorpilor în cazul porcilor vaccinați. Cu toate acestea, testul nu a stabilit termostabilitatea (rezistența la căldură) antivirusului.

Pentru a demonstra acest lucru, oamenii de știință au combinat proteina PH (1-110) cu proteina fluorescentă verde (GFP) care generează răspuns imunitar. Polihedrina a început să formeze cristale în jurul GFP, iar această combinație proteică (PH (1-110) GFP) a fost injectată în rozătoare pentru a putea evalua răspunsul sistemului imunitar.

În urma acestui experiment, au descoperit că rozătoarele injectate cu PH (1-110) GFP au început să formeze anticorpi și să declanșeze un răspuns imunitar similar cazurilor în care rozătoarelor li s-a administrat GFP și un adjuvant. Mai mult, anticorpii anti-GFP au rămas în organismul rozătoarelor vaccinate mai bine de 24 de săptămâni, semn că au produs produs un răspuns imunitar de durată.

O altă descoperire interesantă este și faptul că depozitarea vaccinului sub formă de pudră la temperatura camerei a provocat același răspuns imunitar din partea rozătoarelor, chiar și atunci când animalele au fost vaccinate la 12 luni de la depozitarea vaccinului. Acest lucru a dus la concluzia că există posibilitatea de a produce vaccinuri termostabile fără a fi nevoie de un adjuvant sau de păstrarea la frigider.

În fine, cercetătorii spun că această metodă de producere a vaccinurilor poate duce la reducerea costurilor cu până la 80%, care altfel ar fi direcționate spre menținerea unui mediu stabil termic. Costul de producție ar rămâne la fel, însă pacienții ar plăti mai puțin, un beneficiu foarte important, mai ales în țările în curs de dezvoltare.

Sursa: Science Daily