Particularitățile nou-născutului

Aspect, greutate, înălțime

Nou-născutul prezintă unele particularități morfologice și funcționale, determinate de trecerea de la viața intrauterină la cea extrauterină, care solicită adaptarea funcțiilor organelor și sistemelor la noile condiții.

Greutatea la naștere este cuprinsă între 2.500-4.500 g, cu o medie de 3.000 g. Lungimea corporală este între 48-55 cm, cu o medie de 50 cm, iar circumferința craniană măsoară între 34,5-35 cm.

Capul este mare și reprezintă 1/4 din talie. Fața este mică și se poate observa cum sprâncenele o împart în două părți egale.

Fontanela anterioară (bregmatică) este deschisă și are o formă rombică, cu diametrul antero-posterior de 4 cm, iar cel transversal de 3 cm.
Fontanela posterioară (lambdoidă) are o formă triunghiulară și este de obicei închisă la naștere. Atunci când este deschisă, măsoară 6-8 mm și se închide după o perioadă de 6-8 săptămâni.
Sutura sagitală este uneori dehiscentă - craniul moale congenital.

Alte particularități

• Nasul este scurt, concav, iar nările sunt îndreptate înainte;

• Pavilioanele urechilor sunt normal situate și conformate;

• Bosele și cefalhematomul sunt frecvente;

• Gâtul este scurt;

• Toracele este aproape cilindric;

• Abdomenul este mare - depășește rebordul costal - iar peretele abdominal are tonus muscular scăzut;

• Ombilicul se află sub linia care împarte corpul în două jumătăți egale;

• Membrele inferioare sunt scurte - condilii interni sunt mai puțin dezvoltați, de unde rezultă o arcuire în axul longitudinal al membrele inferioare, curbură care nu trebuie confundată cu cea rahitică.

Tegumentele nou-născutului

Pielea nou-născutului este incomplet dezvoltată anatomic și funcțional la naștere - stratul cornos este subțire, cu slabă legătură între celule, ceea ce determină o permeabilitate cutanată mare. Dermul are o structură conjunctivală elastică, slab dezvoltată, papilele dermice sunt mici, iar capilarele scurte și largi.

Pielea

Pielea este acoperită cu o pătură grasă, gălbuie - vernix caseosa - mai ales în regiunea dorsală, pe piept, gât și în zona pliurilor de flexie. Vernix caseosa este secretată de glandele sebacee și de celule speciale ale amniosului în ultimile luni de gestație; conține glicogen, acizi grași, colesterol și proteine.

Rolul acestui strat gras, regăsit la exteriorul pielii, este acela de-l feri pe făt de macerație pe perioada vieții intrauterine - când este înconjurat de lichidul amniotic - dar și de a-l proteja împotriva frigului și diverselor bacterii cu care ar putea intra în contact. De asemenea, are efect antihemolitic.

Nou-născutul nu se îmbăiază la naștere, pentru a nu se înlătura acțiunea protectoare a vernix caseosa. În câteva zile de la naștere, se reabsoarbe, lăsând pielea cu o descuamație furfuracee - în special pe abdomen, gât și membre. Înlăturată forțat, poate provoca hipoprotrombinemie accentuată.

Pielea are o culoare roșie intensă, specifică eritemului fiziologic al nou-născutului - numai palmele și plantele rămân albăstrui. Eritemul nou-născutului este cauzat de abundența de vase capilare largi și scurte, de imaturitatea funcției vasomotorii și de grosimea redusă a epidermului, din care lipsește pătura cornoasă și pigmentul melanic.

Lanugo este un păr fin, cu aspect mătăsos de puf, care se detașează spontan. El acoperă pielea fătului, persistând după naștere pe umeri, spate, frunte, membre.

Pe tegumentele nou-născutului se mai pot întâlni nevi materni și pata mongolă. Nevii materni sunt pete de culoare roșie, slab delimitate, prezente pe pleoapa superioară, rădăcina nasului, regiunea occipitală. Apar în urma unor dilatații capilare tranzitorii și dispar la vitropresiune. După câteva luni, acești nervi nu vor mai fi vizibili, dar pot lăsa, în unele cazuri, pete brune.

Pata mongolă este o pată albastră-violacee, variabilă ca mărime, localizată mai ales în regiunea sacro-lombară - nu are semnificație patologică.

Glandele

Glandele sudoripare sunt puțin dezvoltate; secreția sudorală începe după luna a 2-a de viață, iar pH-ul pielii este neutru.

Glandele sebacee sunt bine dezvoltate la naștere, mai ales pe aripile nasului și bărbie, unde se observă niște puncte de culoare alb-gălbuie, numite „miliaria sebacee” sau „milium facial”. Milium facial reprezintă chisturi intradermice și intraepidermice produse în urma retenției de sebum. Hormonii transmiși transplacentar induc în primele zile de viață hiperplazia temporară a glandelor sebacee.

Unghiile

Unghiile prezintă striațiuni longitudinale, întrec pulpa degetelor la mâini, iar la picioare abia o ating.

Cordonul ombilical

Cordonul ombilical este format dintr-o venă și două artere cuprinse într-un țesut conjunctivo-mucos, denumit gelatina lui Wharton. Este acoperit de un ectoderm stratificat și de amnios. După secționarea cordonului, arterele ombilicale se retractează, iar vena rămâne încă deschisă.

Oprirea circulației în vasele ombilicale, odată cu stabilizarea circulației pulmonare, este urmată de trombozarea și transformarea lor în cordoane fibroase. Cordonul ombilical trece prin faza de mumificare, formează un șanț de eliminare, apoi, între zilele 6-10 ale nou-născutului, cade.

Plaga ombilicală trece treptat prin procesul de epidermizare, de la periferie spre centru. Cicatrizarea se încheie către a-3-a săptămână. Pe baza refracției vaselor, plaga ombilicală se înfundă.

Eritemul alergic

Eritemul alergic al nou-născutului apare cu o frecvență variabilă. Este localizat pe față, spate, fese, extremități, dar respectă plantele și palmele. Poate fi însoțit și de alte manifestări alergice - coriză, edem palpebral.

Eritemul apare sub forma unei erupții de tip polimorf - scarlatiniform, rubeoliform sau maculo-papulos - la 24-48 ore după naștere și dispare la 2-4 zile, fără urme. Microscopic, se observă infiltrații de eozinofile. Culturile sunt negative.

Eritemul este cauzat de sensibilitatea accentuată manifestată față de proteinele materne trecute prin placentă sau ca răspuns la un antigen trecut prin mucoasa intestinală, pentru care copilul nu are anticorpul format.

Se recomandă o igienă riguroasă, fără adiminstrarea de tratamente, puterea de reacție a tegumentelor fiind scăzută.

Țesutul celular subcutanat

Paniculul adipos este bine dezvoltat pe față, puțin pe membre și deloc pe abdomen - conține acid palmitic și stearic, grăsimi care îi conferă o consistență crescută.

Nou-născutul prezintă grăsimi brune, care sunt localizate interscapular, în jurul mușchilor cefei, în zona axilară, în mediastin, în jurul rinichilor, glandelor suprarenale și pancreasului. Au rol în reglarea termogenezei.

Sistemul osos

Osificarea scheletului este proporțională cu durata gestației și greutatea de la naștere.
Osificarea cutiei craniene se face prin puncte de calcifiere, care apar în matricea membranoasă. La naștere, cutia craniană este parțial osificată, zonele moi numindu-se fontanele.

• Fontanela anterioară sau bregmatică, delimitată de osul frontal și parietale, are formă rombică, iar dimensiunea diagonalelor este de 3cm/4cm.

• Fontanela posterioară sau lambdoidă este delimitată de oasele parietale și occipital, are o formă triunghiulară și dimensiunea de 6-8 mm.

Alte particularități

* Coloana vertebrală este aproape rectilinie la naștere.
* Toracele prezintă coastele orizontale, formând un unghi de 80° cu coloana vertebrală.
* Membrele superioare și inferioare au lungime egală.
* La naștere, sunt osificate diafizele și sunt prezenți câțiva nuclei epifizari:

• nucleul Beclard în epifiza distala a femurului;
• nucleul Tapon în epifiza proximala a tibiei;
• nucleul astragalian;
• nucleul calcanean;
• nucleul cuboid.

Sistemul muscular

Nou-născutul prezintă o hipertonie musculară cu predominența flexiei - hipertonia fiziologică a nou-născutului.

Hipertonia este consecința dezvoltării incomplete a centrilor corticali și a căilor nervoase. Musculatura cefei rămâne hipotonă și nu asigură susținerea capului.

Particularitățile aparatului respirator

Cutia toracică are o formă cilindrică, cu diametrul antero-posterior aproape egal cu cel transversal. Perimetrele toracice - superior, mijlociu și inferior - sunt egale și măsoară 33-34 cm la naștere.

Respirația este de tip abdominal, cu o frecvență de 60 respirații/minut. Ritmul poate fi uneori neregulat - crize de apnee, ritm Cheyne-Stokes, amplitudine inegală.

Mecanismul primei respirații:

• întreruperea circulației feto-placentare duce la acumulare de dioxid de carbon; aceasta, asociată cu lipsa de oxigen, constituie factorii chimici care excită direct centrii respiratori;

• excitațiile ambientului - aerul rece, curenții de aer, diferența dintre presiunea intrauterină și cea atmosferică - asupra terminațiilor nervoase libere din piele stimulează pe cale reflexă centrul respirator;

• toracele, care a fost comprimat de canalul pelvi-genital, se destinde datorită elasticității sale;

• membrele superioare trec din aducție în abducție, fenomen care duce la mărirea în volum a cuștii toracice;

• datorită vidului pleural, se produce o aspirație de aer în căile respiratorii, care excită terminațiile nervoase ale nervului vag de la nivelul pulmonului și declanșează respirația;

• mecanismele nervoase de reglare a respirației sunt complet dezvoltate la naștere și intră imediat în funcție.

Aparatul cardiovascular

Nasterea produce mari modificari hemodmamice.
La nastere odata cu sectionarea cordonului ombilical si excluderea astfel a circulatiei placentare, nou nascutul va avea un pat vascular cu 25% mai mic decat in viata fetala, in schimb volumul circulator va prezenta o crestere pe seama sangelui preluat din placenta. Aceste modificari se rezolva prin deschiderea circulatiei pulmonare, aceasta substituind circulatia placentara.
La nastere pulsul este de 160 batai/min., scade la sfarsitul primei luni de viata la 120 batai/min.
Inima este globuloasa, situata transversal, impinsa de diafragmul ridicat. Socul apexian se percepe in spatiul al IV-lea intercostal, la 1-2 cm inafara liniei medioclaviculare. Tesutul elastic si conjunctiv al miocardului este putin dezvoltat iar epicardul este foarte subtire.
Zgomotele cardiace se percep mai puternic din cauza peretelui toracic subtire.
Arterele au un continut crescut de fibre elastice si un calibru larg, ceea ce determina o hipotensiune fiziologica.
Circulatia periferica este lenta, extremitatile sunt reci si adesea cianotice, desi concentratia oxigenului arterial este normala. Nou nascutul prezinta o fragilitate capilara si o permeabilitate vasculara crescuta.
Tensiunea arteriala la nou nascut sistolica este in medie 70-80 mm Hg si diastolica 40-50 mm Hg.

Adaptarea hematologica

Trecerea de la starea de hipoxie intrauterina la ameliorarea oxigenarii in urma respiratiei pulmonare supune nou nascutul la adaptare hematologica care implica:
•  scaderea concentratiei hemoglobinei;
•  modificarea volumului sanguin;
•  modificari functionale si morfologice ale celulelor sanguine;
•  maturarea factorilor de coagulare.

Valorile hemoglobinei sunt influentate de volumul transfuziei placentare, astfel ca la nou nascutii la care pensarea cordonului ombilical se face „tardiv” (dupa incetarea pulsatiilor) nivelul hemoglobinei si hernatocritului este mai crescut decat la cei la care pensarea se face „precoce”. Deasemenea, aceste valori prezinta modificari fiziologice in functie de greutatea la nastere si de varsta copilului.

Valorile hemoglobinei, hematocritului si reticulocitelor in prima saptamana de viata:

	Cordon ombilical	Primele 24 ore	24 - 72 ore	Prima saptamana
Hemoglobina (g%)	17-18	18-19	17-18	17
Hematocrit (%)	50-55	55-60	50-55	50
Reticulocite (%)	3-5	3-5	1-3	0-1

Modificarile valorii hemoglobinei (g%) in prima luna de viata:

Saptamani	Nou nascut la termen	Prematur (1.200-2.400g)
0	17,8	17,0
1	18,8	15,3
3	15,9	13,2

Valorile volumului sanguin imediat dupa nastere, pentru nou nascutul la termen variaza intre 50 - lOOml/Kg corp. Sectionarea „tardiva” a cordonului ombilical, dupa incetarea pulsatiilor, mareste volumul prin aport suplimentar de sange.

Numarul de eritrocite, la nastere, este de 5 - 6 mil/mm3, pentru ca, ameliorarea oxigenarii sangelui sa determine o hemoliza dupa 24 - 48 ore de viata, hemoliza care reduce numarul de eritrocite la 4 - 5 mil/mm3. Eritrocitele la nou nascut au diametru mai mare, anizocitoza fiind frecvent intalnita. Valorile reticulocitelor sunt mai crescute in primele 3 zile dupa nastere (3 - 5%), stabilizandu-se la valori de 1% la sfarsitul primei saptamani. De asemenea, eritrocitele in aceasta perioada au o fragilitate mecanica si o activitate metabolica crescute, iar durata vietii este scurtata.
In primele zile de viata, numarul si formula leucocitara se modifica rapid.

Valorile leucocitelor si formula leucocitara la nou-nascut:

	Prima zi	Prima saptamana
Leucocite (/mm 3)	18.000-20.000	12.000
Polimorfonucleare (%)	55-60	45-50
Limfocite (%)	30	40
Monocite (%)	10	5-10
Eozinofile (%)	2	2

Leucocitele polimorfonucleare ale nou nascutului prezinta imaturitate structurala si functionala.

Hemostaza este deficitara in primele 6 luni de viata. Trombocitele au dupa nastere valori intre 150.000-300.000/mm3. Factorii de coagulare vitamino-K dependenti sunt scazuti. Timpul de coagulare este prelungit pana la 10 minute datorita hipoprotrombinemiei cauzata de insuficienta vitaminei K.

Digestia

La o varsta gestationala de 28 - 30 saptamani, tractul gastro-intestinal este suficient de dezvoltat pentru a permite absorbtia si utilizarea substantelor nutritive. Cu toate acestea, functia digestiva este insuficient maturata in momentul nasterii, urmand sa se perfectioneze ulterior.

Aparatul digestiv al nou nascutului prezinta unele particularitati:
•  adaptari ale cavitatii bucale in vederea suptului;
•  flora microbiana intestinala;
•  meconiul.
 
Cavitatea bucala are buzele si musculatura adaptate pentru prezentand urmatoarele particularitati:
- plica lui Robin-Magitot, un pliu al mucoasei bucale de l grosime la nivelul viitorilor incisivi si canini superiori care are erectil in submucoasa, si contribuie la apucarea si comprimarea mamelonului;
•  pliurile transversale ale mucoasei palatine care fixeaza mamelonul in timpul suptului;
•  bula lui Bichat, de marimea unei cirese, formata din acid palmitic si stearic, prin consistenta ei marita nu permite deprimarea partilor moi ale obrajilor in timpul suptului, facilitand realizarea presiunii negative in cavitatea bucala;
•  buzele prezinta pe partea interna a mucoasei o serie de santuri radiare, iar intre ele mucoasa este mai ridicata, are in submucoasa tesut erectil formand niste pernute care usureaza fixarea buzelor in jurul mamelonului.
 
Suptul este un act reflex cu centrul in bulb, cu calea senzitiva (centripeta) reprezentata de ramura senzitiva a trigemenului si calea motorie (centrifuga) prin ramura motorie a trigemenului, hipoglosului si facialulu.
Suptul apare la atingerea buzelor sau a mucoasei bucale.
Gura are rol de pompa aspiratoare, iar limba de piston.
Actul suptului cuprinde:
1. o prima faza de aplicare a buzelor pe mamelon si aspirare ca urm are a reflexului punctelor cardinale declansat de atingerea obrazului copilului de sanul mamei;
2. comprimarea mamelonului si revarsarea laptelui prin realizarea presiuni negative in cavitatea bucala, urmata de deglutitie, cu propulsia laptelui spre esofag.
 
Flora microbiana intestinala. Tractul intestinal este steril la fat. In timpul nasterii, prin trecerea capului prin canalul pelvigenital, cavitatea bucala se colonizeaza cu stafilococ, colibacili, streptococ, etc. Ulterior, colonizarea bacteriana progreseaza descendent, cu aparitia in intestin a unei flore polimorfe. Dupa o perioada de 2 saptamani, tubul digestiv al nou nascutului alimentat natural va dezvolta o flora aproape pura de bacii bifidus, in timp ce la nou nascutul alimentat artificial va predomina bacilul coli.
 
Meconiul este denumirea scaunului nou nascutului in primele 2-3 zile. Acesta este in cantitate de 100-200g, are culoare verde inchis si consistenta vascoasa. Meconiul este format din elemente biliare (colesterol si saruri minerale, pigmenti biliari), elemente amniotice (lanugo, celule cutanate pavimentoase, celule plate), elemente ale tractusului digestiv (celule de descuamatie intestinala, suc gastric, intestinal, pancreatic, cu fermentii lor). Meconiul este urmat de un scaun de tranzitie, brun, cu lapte coagulat. Scaunele tipice de lapte uman apar la 2-3 zile si sunt in numar de 4-6 in 24 ore.
Amilaza salivara este prezenta la nastere, actioneaza si la nivel intestinal cand este inghitita cu saliva, compensand astfel deficitul arnilazei pancreatice.
 
Lipaza linguala prezinta activitate normala la nastere si hidrolizeaza pana la 30% din lipidele laptelui.
Lipaza gastrica are o activitate crescuta la nou nascut si hidrolizeaza preferential trigliceridele cu lant mediu si scurt care se absorb prin mucoasa gastrica, compensand activitatea scazuta a lipazei pancreatice.
Secretia enzimatica pancreatica prezinta o activitate normala a proteazei, scazuta a lipazei, iar amilaza este absenta.
Secretia enzimatica intestinala de enterokinaza, peptidaze, fosfataze si dizaharidaze prezinta o activitate completa la nou nascutul la termen.
Astfel, nou nascutul la termen este capabil de a efectua digestia si absorbtia corespunzatoare a proteinelor si a lactozei din lapte. Absorbtia lipidelor este redusa; ele se elimina prin scaun in proportie de 15-20% din ingesta.
Ficatul se palpeaza la 2 cm sub rebord, iar splina pana la 1 cm. Activitatea de detoxifiere hepatica, indeosebi glicuronoconjugarea, sinteza factorilor de coagulare, a lipoproteinelor si a colesterolului sunt deficiente la nastere.

Aparatul uro-genital

In timpul vietii intrauterine, homeostazia apei si electrolitilor sunt asigurate de placenta. La nastere, functia de excretie este preluata de un rinichi deficitar functional, in conditiile unor importante modificari hidroelectrolitice: reducerea apei extracelulare si cresterea incarcarii osmotice prin alimentatie.
Filtrarea glomerulara este redusa in primele 3 zile de viata, crescand ulterior ca urmare a modificarilor cardiovasculare postnatale.
Capacitatea de dilutie este similara adultului, dar capacitatea de concentrare este limitata.
Diureza este de 75-100 ml/kg corp. Urina este hipotona fata de concentratia plasmei. Concentratia in cloruri este scazuta; nou nascutul are capacitate redusa de a excreta electrolitii.

Nou-nascutul prezinta o hiperuricemie tranzitorie ca urmare a hemolizei postnatale. in conditii de hipoxie si acidoza, uratii precipita si se acumuleaza in tubii colectori renali, determinand aparitia infarctelor uratice. in aceste situatii urina este tulbure si lasa pe scutece un depozit.rosu-caramiziu.

Vezica are o capacitate de 50 cm3. Mictiunile apar reflex la atingerea capacitatii vezicale. Numarul mictiunilor variaza intre 10-15/zi.

Organele genitale externe

Organele genitale externe prezinta un aspect morfologic caracteristic gestatiei la termen. La baieti penisul este scurt, pielea scrotului prezinta pliuri transversale, iar testicolele sunt coborate in scrot sau se palpeaza pe canalele inghinorscrotale, Fimoza este frecventa si este considerata fiziologica.
La fete, regiunea vulvara este complet inchisa, labiile mari, cu bogat tesut grasos, acopera labiile mici si clitorisul.

 

Sistemul nervos

Nou-nascutul se prezinta ca o fiinta subcorticala, cu activitate mai ales bulbo- spinala, reflexa, fara activitate voluntara si fara inhibitie corticala. Aceasta se manifesta printr-o hipertonie musculara, cu o pozitie de flexie a membrelor, care se accentueaza in tipat. Hipertonia musculara nu este prezenta la muschii cefei, capul nou-nascutului cade.
Circumvolutiile sunt dezvoltate, iar suprafata cortexului este Ia nou-nascut 700 cm2. Permeabilitatea hemato-encefalica este mare si determina o albuminorahie de 30-50 mg% si un numar de 30-40 celule/mm3.
Maturizarea sistemului nervos dupa nastere se face mai ales pe seama mielinizarii axonilor.
 
Expresia imaturitatii sistemului nervos:
•  reflexe exagerate;
•  reflexul cutanat plantar Babinski - pozitiv;
•  activitatea motorie spontana se traduce printr-o contractie generalizata, anarhica;
•  nou-nascutul prezinta tendinta de persistenta a atitudinilor pe care i le imprimam (catatonie).

Functiile vegetative sunt bine dezvoltate Ia nastere, tipatul si plansul prezente la nastere sunt fenomene subcorticale.

Nou-nascutul prezinta reflexe arhaice care semnifica integritatea centrilor subcorticali si care sunt lipsiti de controlul scoartei:

Reflexul punctelor cardinale

La atingerea tegumentelor peribucale cu indexul, nou-nascutul isi intoarce capul de partea excitata, schitand reflexul de supt.

Reflexul optic-tonic al cefei (Peiper)

Se apropie brusc o lumina de ochii nou-nascutului; acesta va da capul pe spate cu contractura muschilor cefei pana la pozitia de opistotonus, cu pupila in mioza.

Reflexul pozitiei de spadasin (al lui Magnus si Klein)

Nou-nascutul este in decubitus dorsal; i se intoarce usor capul la dreapta sau la stanga; reflex, isi ridica membrul superior de partea faciala cu antebratul in extensie pe brat si mana in pronatie; membrul superior de partea occipitala este mai ridicat decat cel de partea faciala cu antebratul in flexie pe brat si mana in flexie pe antebrat; membrul inferior de partea faciala este in flexie, iar cel de partea occipitala in extensie.

Reflexul Moro (de imbratisare)

Nou-nascutul este in decubitus dorsal; se aplica o excitatie brusca (se trage brusc scutecul de sub copil); acesta va avea o miscare rapida de extensie si abductie a membrelor superioare cu revenire lenta in flexie si adductie. Reflexul dispare dupa varsta de doua luni.

Reflexul de apucare (agatare)

Reflexul consta in flectarea degetelor cu agatare, la excitarea palmei sau plantei cu indexul nostru.

Reflexul de redresare a capului

Tractionarea de antebrate a nou-nascutului, pana ce este adus in sezut, va produce caderea posterioara a capului urmata de aducerea lui inainte.

Reflexul mano-bucal (Babkin)

La presiunea palmara bilaterala cu policele examinatorului nou-nascutul ridica capul si deschide larg gura.

Reflexul ascensorului (reactia de cadere)

Nou-nascutul este sustinut din axile deasupra capului examinatorului; se imprima o miscare brusca de cadere; nou-nascutul va departa bratele de trunchi cu degetele in evantai ca aripile unei pasari, avind tendinta sa planeze, sa-si micsoreze viteza de cadere.

Reflexul pozitiei statice

Se tine nou-nascutul in pozitie verticala la marginea unei mese; fata dorsala a piciorului se atinge usor de marginea mesei; nou-nascutul va ridica piciorul si-1 va aseza cu fata sa plantara pe masa.

Reflexul automat de mers (al lui Andre Thomas)

Noul-nascut este asezat cu plantele pe masa; se imprima o miscare de cadere in fata si sugarul va pasi avand tendinta sa-si redreseze pozitia corpului.

Reflexul de extensie incrucisata a membrelor inferioare

La ciupirea pielii gambei, nou-nascutul va flecta, apoi va extinde membrul inferior opus cu abductie care va aduce calcaiul in contact cu locul excitat.

Reflexele arhaice dispar intre 4-5 luni, cand apare inhibitia corticala. Asimetria lor indica leziuni ale sistemului nervos in hemoragii intracraniene, paralizii de plex brahial.

Somnul si perioada de veghe sunt greu de delimitat deoarece nou-nascutul tine pleoapele inchise si in perioada de veghe. Trezirea nou-nascutului este legata de senzatia de foame.

Organele de simt

Vazul

Nou-nascutul vede la nastere, ochii reactioneaza la lumina, dar nu are vedere cromatica. Miscarile globilor oculari sunt necoordonate, iar strabismul convergent tranzitor este aproape fiziologic. Fanta palpebrala este mare, ochii se deschid in cursul nasterii si sunt supusi infectiilor la trecerea prin canalul pelvi-genital.
Glandele lacrimale sunt mici si secreta lacrimi dupa varsta de 3 saptamani.

Auzul

Urechea nou-nascutului prezinta unele particularitati anatomice: conductul auditiv extern este ingust si orientat oblic, trompa este larga, scurta si orientata orizontal, mastoida este mica si compacta. Pneumatizarea urechii medii are loc cu primele inspiratii si cu deglutitia. Transmiterea sunetelor se face prin conducere osoasa pana la resorbtia lichidului din urechea medie.
Auzul este prezent la nastere. Nou-nascutul reactioneaza la stimulii auditivi puternici prin reflexe acustico-palpebrale si modificari ale ritmului respirator.

Gustul

Nou-nascutul diferentiaza gustul amar de cel dulce.

Simtul olfactiv

Este prezent la nastere. Centrii olfactivi sunt printre primii care se mielinizeaza.

Simtul tactil

Simtul tactil bine dezvoltat de la nastere se evidentiaza la unele reflexe arhaice: a punctelor cardinale, de agatare, mano-bucal si de extensie incrucisata a membrelor inferioare.

Adaptarea termica

In cursul expulziei, temperatura nou-nascutului este identica cu a mamei. Imediat dupa nastere, temperatura corporala a copilului scade la 36°C si revine dupa cateva ore la 37°C.
Nou-nascutul prezinta o instabilitate termica determinata de unele deficiente specifice.
Termogeneza este limitata. Cantitatea de caldura necesara organismului este asigurata in totalitate pe cale metabolica, prin epuizarea glicogenului si utilizarea lipidelor.

Grasimea bruna localizata interscapular, la gat, axilar, mediastinal, intre esofag si trahee, in jurul pancreasului, rinichilor si glandelor suprarenale are un rol major in termogeneza nou nascutului. Celulele grasimii brune sunt bogate in mitocondrii si contin numeroase vacuole de grasime. Zonele cu grasimi brune sunt bine vascularizate, bogate in enzime oxidative si nervi simpatici.

Expunerea nou-nascutului la o temperatura ambianta joasa declanseaza, reflex, prin receptorii cutanati, secretia de catecolamine si eliberarea acizilor grasi din grasimile brune. Prin oxidarea acizilor grasi se elibereaza caldura.
Centrii nervosi termoreglatori sunt situati in partea anterioara a hipotalamusului, in zona preoptica. Nou-nascutul nu reactioneaza prin febra la infectii datorita imaturitatii centrilor nervosi.

Termoliza este apreciabila datorita suprafetei cutanate mari cu o vascularizatie abundenta si tesutului adipos subcutanat redus, care nu permite izolatia termica satisfacatoare. Pierderea de caldura are loc la nastere prin evaporarea lichidului amniotic de pe tegumente, prin conductie fata de lenjeria mai rece si prin convectie la administrarea oxigenului. Polipneea fiziologica contribuie la pierderile de caldura prin evaporare. Pierderile de caldura din interiorul organismului sunt reglate vasomotor.

Nou-nascutul isi poate mentine temperatura constanta de 36, 5°C la nivelul tegumentelor abdominale si de 37°C temperatura centrala in conditiile unui comfort termic ambiant de 21-26°C. Aprecierea homeostaziei termice impune masurarea temperaturii rectale si cutanate la nivelul plantelor si abdomenului.

Apararea antiinfectioasa

Diferentierea sistemului imunitar incepe in perioada embrionara, dar nasterea surprinde apararea antiinfectioasa scazuta la nivelul tuturor componentelor.

Imunitatea nespecifica

Apararea imunitara nespecifica reprezinta capacitatea organismului de a reactiona impotriva bacteriilor, virusurilor si ciupercilor in mod spontan, fara un contact anterior.
Mijloacele de aparare nespecifica ale organismului uman sunt reprezentate de bariera mecanica a tegumentelor si mucoaselor, imunitatea mediata celular si umoral.
•  bariera mecanica este redusa datorita subtirimii extreme a stratului cornos si a pH-ului de 6,5-7,5 ca urmare a secretiei sudorale extrem de reduse. Abia dupa o luna pH-ul tegumentelor devine acid atingand valori ca la adult de 4,25. Pielea nou nascutului nu poate opune bariera colonizarii masive postnatale. Vernix-ul caseosa si acizii: grasi liberi secretati de glandele sebacee realizeaza o protectie redusa la nivelul tegumentelor;
•  mucoasele au un important grad de permeabilitate neindeplinindu-si rolul de bariera,
•  imunitatea nespecifica celulara este asigurata de celulele ! fagocitare si celulele citotoxice. Sistemul fagocitar - compus din PN, E; celulele sistemului reticuloendotelial - are un rol redus la nou nascut. Mobilizarea leucocitelor in cursul infectiilor este uneori buna, alteori scazuta, iar in infectii grave numarul leucocitelor nu creste. Aceasta reducere a raspunsului leucocitar la o infectie ca si capacitatea fagocitara scazuta explica lipsa de limitare a procesului infectios si tendinta de generalizare a infectiilor la aceasta varsta.
•  imunitatea nespecifica umorala este asigurata de lizozim, sistemul complementului seric, opsonine, properdina si interferon. La nivelul mucoasei bucale n.n. are lizozim care inhiba unele bacterii permitand colonizarea cavitatii bucale cu flora saprofita normala. Lizozimul se gaseste in sangele n.n. in cantitate de 8-20 mg/l, ca si in sangele matern si provine din distrugerea leucocitelor avand actiune iitica asupra germenilor gram pozitivi, actiune antivirala si de aglutinare a bacilului dizenterie. Opsoninele, complementul, properdina - se gasesc la n.n. intr-o proportie de 20% fata de valorile adultului. Capacitatea de a produce interferoni de catre limfocitele nou nascutului este similara cu a adultului.

Imunitatea specifica

Nou nascutul la termen prezinta timusul complet dezvoltat ca organ, dar tesutul limfoid este incomplet diferentiat functional.
Imunitatea specifica prezinta un sistem mediat celular si un sistem mediat umoral.

Imunitatea celulara

- nou-nascutul poseda la nastere un sistem de aparare celulara elaborat. Limfocitele T si B in sangele din cordonul ombilical se gasesc in aceeasi proportie ca si la adult si sunt maturate functional.

Imunitatea umorala

Imunoglobulinele G (Ig G) (9-10 g/l) au valori egale cu cele din sangele matern si sunt singurele care traverseaza placenta. Pare a fi vorba de un transfer activ transplacentar si se produce mai ales in ultimul trimestru de sarcina. Cantitatea si calitatea anticorpilor transmisi de la mama depind de stimularea antigenica a mamei. Ig G contin majoritatea anticorpilor antibacterieni, antivirali, antitoxici. Ele scad in jurul varstei de 3 luni, apoi cresc odata cu imunogeneza proprie.
Imunoglobulinele M (Ig M) au greutate moleculara mare si nu traverseaza placenta. Sinteza de Ig M incepe la varsta de 5-6 zile dupa nastere, valoarea lor ajungand la copilul mic la 0,5-1 g/l.
Imunoglobulinele A (Ig A) serice nu trec bariera placentara. Ig A apar in sangele nou nascutului la varsta de 2 saptamani, atingand valori de 1,5 - 2g/l la copilul mic. intre nivelul Ig A serice si secretorii nu exista corelatii. Sinteza Ig A secretorii este prioritara in mucoasa respiratorie si digestiva, iar la varsta de doua saptamani ele se gasesc in cantitate apreciabila la nivelul tuturor mucoaselor.
Imunoglobulinele E (Ig E - 25-35mg/l) nu traverseaza placenta. Ele se sintetizeaza in mucoase, amigdalele palatine si ganglionii limfatici.
Imunoglobulinele D (Ig D - 10-20mg/l) sunt produse in celule din amigdalele palatine si ganglionii limfatici si se gasesc in cantitate mica in ser.